Rasplata si pedeapsa in educatia copilului

Sunt foarte multi factori importanti in educarea unui copil. Atentia si afectiunea pe care i-o acorda parintii sunt elemente esentiale pentru o buna dezvoltare emotionala a micutilor. Ar fi bine sa mai mentionam si existenta explicatiilor pe care le dam copiilor, cat si modalitatea prin care dam aceste explicatii.

Probabil ca foarte multi dintre noi am vazut cel putin un copil cu probleme de comportament. Unii i-am vazut in emisiunea “Supernanny”, altii in propriile familii sau la cunostinte. Sigur v-ati intrebat care sunt cauzele pentru care copiii ajung sa fie atat de neascultatori, furiosi, violenti, nepoliticosi. Unii, cel mai des parintii acestora, dau vina pe temperamental copiilor, pe felul lor, insa adevarul este ca parintii cauzeaza acest comportament in proportie de 95%. Un rol foarte important in modelarea morala si comportamentala a copiilor este detinut de folosirea rasplatei si a pedepsei.

Rasplata are rolul de a oferi placere copilului in urma efectuarii unui comportament acceptat si dorit de catre parinti. Oferind placere copilului, comportamentul este incurajat si exista sanse mari ca acesta sa fie repetat. Rasplata reprezinta “motivatia pozitiva” si este foarte eficienta in educarea copilului.

Pedeapsa este un instrument la fel de important in procesul educatiei. Aceasta produce copilului o stare negative care ii va determina un comportament de evitare a ceea ce a facut gresit. Pedeapsa reprezinta “ motivatia negativa” si, statistic, este mai putin eficienta decat rasplata. Adica frica de pedeapsa, de ex. in cazul in care copilul ia o nota mica, este mai putin eficienta decat promisiunea unei rasplate pentru obtinerea unei note bune.

Foarte important pentru parinti este ca pedeapsa fizica sau agresiva este mai putin eficienta decat alte pedepse, cum ar fi privarea de televizor, jocuri si jucarii, iesit afara si dulciuri, deoarece aceste pedepse non-agresive nu determina frustrari si conflicte puternice in echilibrul emotional al copilului. Imi aduc aminte de un parinte care a venit la cabinet cu baiatul, in varsta de 13 ani, si s-a plans ca, chiar daca isi bate copilul zilnic, acesta nu-l asculta deloc.

O sugestie importanta pentru parinti este aceea de a modela pedeapsa dupa gravitatea faptei facute de catre copil. Important este ca pedeapsa sa fie data de cele mai multe ori cand copilul greseste, pentru crearea unui reflex in mintea copilului, si nu este atat de importanta marimea pedepsei. In cazul in care parintii isi pierd cumpatul, este de preferat sa amane anuntarea pedepsei pana se calmeaza, astfel incat pedeapsa sa nu fie exagerat de mare. De exemplu, o mamica mi-a spus ca ii da fetitei ei pedepse foarte mari, iar dupa ce se calmeaza realizeaza ca a exagerat si intrerupe pedeapsa, lucru care poate bulversa copilul.

Este foarte important ca pedeapsa sa fie clara si delimitata in timp. Totodata, incercati sa duceti pedeapsa pana la capat, chiar in cazul in care ati exagerat.

In cazul in care copilul a facut ceva rau, insa nu i s-a spus niciodata clar ca acel lucru este rau, copilul nu trebuie pedepsit, ci este necesar sa i se spuna ca acel lucru este rau si de ce. Totodata, este important sa i se aduca la cunostinta ca daca mai face acel lucru, va primi o pedeapsa.

In ce priveste rasplata, incercati sa va aratati bucuria cand copilul a facut ceva bun, sa-l laudati, sa-l rasplatit cu ceva palpabil ( acar din cand in cand cu cate o jucarie, ceva ce isi doreste ) si sa-i amintiti ca va mai fi rasplatit si data viitoare cand va face ceva bun.

In incheiere, va doresc sa va educati cat mai bine copiii si sa nu uitati ca pentru acest lucru este nevoie de multa rabdare, atentie, dragoste si incredere. Oferiti-le toata increderea dumneavoastra, chiar daca va vor dezamagi din cand in cand.

Psihoterapeut Gabriel Dinu
Sursa Consiliere Psihologica si Psihoterapie