Anxietatea si senzatia de ceata mentala. Exista vreo legatura?

Anxietatea asociata senzatiei de ceata mentala se intampla atunci cand o persoana resimte ingrijorari si temeri exagerate si incontrolabile la evenimente de zi cu zi, dar si dificultati de concentrare sau o asa-zisa gandire neclara. Numeroase afectiuni pot provoca anxietate si ceata mentala, inclusiv cele de sanatate mentala sau ale sanatatii fizice.

Este normal ca oamenii sa experimenteze ocazional anxietate si ceata mentala, mai ales in perioadele de stres major. Cu toate acestea, persoanele care considera ca aceste manifestari interfereaza in mod regulat cu activitatile normale de zi cu zi ar trebui sa solicite asistenta medicala.

In acest articol sunt prezentate mai multe detalii despre asocierea dintre anxietate si senzatia de ceata mentala, incluzand manifestarile frecvente, cauzele potentiale si optiunile de tratament.

Persoanele cu senzatie de ceata mentala vor simti ca gandirea lor nu mai este la fel de clara ca de obicei. Gandurile si emotiile pot avea o intensitate mai slaba si pot necesita mai mult efort. De asemenea, unii oameni pot descrie o stare de ceata mentala ce le provoaca dificultati in accesarea amintirilor si a gandurilor, dar si in realizarea unor planuri.

Ceata mentala poate imbraca diferite forme, dar cel mai frecvent aceasta se manifesta prin uitarea sarcinilor ce trebuiau indeplinite, petrecerea unui timp prelungit pentru realizarea unor sarcini simple, distragerea mult mai usoara si persistenta unei senzatii sporite de oboseala, mai ales in timpul lucrului.

Anxietatea ocupa o buna parte din resursele mentale ale unei persoane. Astfel, este posibil ca o persoana sa necesite mai multa energie pentru a se concentra la o anumita activitate atunci cand sufera de anxietate. Aceasta poate simti ca gandurile anxioase patrund constant in procesul de gandire, consecinta fiind gandirea neclara si dificultatea la concentrare.

Efectele anxietatii cu privire la senzatia de ceata mentala pot depinde de sarcina specifica pe care o realizeaza persoana in cauza.

Un studiu de specialitate realizat in 2012 a avut ca scop descoperirea unor legaturi cu privire la acest subiect. Cercetatorii le-au oferit subiectilor diverse sarcini care au indus sentimente de anxietate, iar ulterior au observat ca anxietate a facut sarcinile relativ usoare sa para mai dificile si sa necesite mai mult efort. Totusi, a fost remarcat faptul ca efectele anxietatii asupra sarcinilor mai provocatoare au fost mai putin evidente. Autorii studiului speculeaza ca acest lucru se poate datora faptului ca sarcina dificila a consumat mai multe resurse cognitive, lasand anxietatea pe plan secund. Chiar si asa, nu este clar daca s-ar putea intampla un fenomen similar in cazurile de anxietate din situatii reale.

Anxietatea poate submina, de asemenea, procesul de gandire al unei persoane, intensificand senzatia de ceata mentala. Sarcinile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pot declansa alte ganduri anxioase. Spre exemplu, realizarea unei sarcini simple, precum curatarea casei, poate duce la gasirea unor lucruri suplimentare pentru care sa apara ingrijorarea. Acest lucru poate duce la mai multa anxietate, la amplificarea senzatiei de ceata mentala si la dificultati mai mari in indeplinirea sarcinilor.

Exista unele afectiuni de sanatate mentala care pot provoca anxietate si senzatie de ceata mentala. Printre acestea se regasesc depresia, tulburarea de stres post-traumatic, anxietatea generalizata si tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate. De asemenea, anxietatea si senzatia de ceata mentala pot fi provocate inclusiv de probleme de sanatate fizica. Spre exemplu, printr-un studiu realizat in 2021 s-a constatat ca supravietuitorii COVID-19, in special cei care au necesitat un ventilator, au avut un risc mai mare de tulburare de stres post-traumatic, iar acest lucru le-a crescut inclusiv riscul de anxietate si ceata mentala.

Ceata mentala nu reprezinta un diagnostic medical, ci un simptom. Aceasta poate fi simtita diferite de fiecare individ, iar oamenii ar putea folosi acelasi termen pentru a se referi la serie de alte manifestari. Astfel, unele caracteristici ale incetosarii mentale sunt reprezentate de:
• Senzatie de oboseala persistenta;
• Confuzie;
• Lentoare in gandire;
• Intarzieri in realizarea unor sarcini simple;
• Distragere usoara a atentiei si tulburari de concentrare;
• Dificultati in organizarea gandurilor sau a activitatilor;
• Tulburari de memorie;
• Dificultati de exprimare.

Deoarece ceata mentala este mai degraba un simptom decat un diagnostic medical in sine, trebuie stiut ca nu exista un tratament specific pentru aceasta. Totusi, gestionarea anxietatii sau a starii ce sta la baza ei ar putea fi de ajutor. Unele optiuni de tratament ar putea include medicamentele si psihoterapia.

Pot fi folosite anxiolitice si antidepresive, dar si discutii cu specialisti in domeniul sanatatii mintale. De asemenea, pot fi adoptate sisteme de gestionare a timpului, tocmai pentru a ajuta persoana cu probleme sa ramana concentrata la serviciu sau la scoala.

Exercitiile fizice, meditatia si tehnicile de respiratie profunda sunt metode ce pot avea efecte foarte bune impotriva senzatiei de ceata mentala. Beneficii in acest sens pot fi aduse si prin adoptarea unui somn odihnitor si suficient, consumul unor cantitati optime de apa si adoptarea unui stil alimentar sanatos. Aceste aspecte sunt utile mai ales pentru persoanele cu anxietate care sunt distrase de la ingrijirea propriei persoane.

Senzatia de ceata mentala este normala, mai ales atunci cand persoana in cauza poate identifica o cauza clara, cum ar fi oboseala, raceala sau stresul familial. Cu toate acestea, exista cazuri in care vizita la medic este necesara.

Spre exemplu, ajutor de specialitate trebuie primit atunci cand senzatia de ceata mentala interfereaza in mod regulat cu capacitatea unei persoane de a indeplini sarcinile de zi cu zi. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care apar tulburari de memorie si de concentrare, dar si atunci cand anxietatea este foarte intensa si nu se amelioreaza in ciuda eforturilor depuse.

Numeroase afectiuni medicale pot provoca senzatie de ceata mentala. Asadar, este foarte important ca acest simptom sa nu fie ignorat, mai ales daca nu se amelioreaza in timp sau in urma tratamentului. Foamea, deshidratarea sau carenta de vitamine reprezinta alte motive pentru care o persoana ar putea experimenta senzatia de ceata mentala.

Bolile cronice, precum lupusul, dar si afectiunile neurologice, cum ar fi dementa sau o leziune a capului, pot provoca la randul lor aceasta manifestare neplacuta. De asemenea, consumul de droguri, medicamente sau alcool, ar putea duce la senzatie de ceata mentala.

Atat anxietatea, cat si senzatia de ceata mentala pot perturba in mod semnificativ viata de zi cu zi a unei persoane. Senzatia de ceata mentala poate face mai dificila indeplinirea sarcinilor simple, iar acest lucru poate duce la agravarea anxietatii. In urma acestor lucruri pot sa apara probleme la locul de munca sau la scoala, probleme de socializare, conflicte cu cei dragi si multe alte complicatii.

Tratamentul potrivit poate ajuta atat cu anxietatea, cat si cu senzatia de ceata mentala ce i se asociaza. Asadar, persoanele ce sunt ingrijorate din cauza acestor probleme ar trebui sa caute ajutor de specialitate, mai ales daca manifestarile sunt severe si interfereaza cu activitatile zilnice.

Bibliografie:

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml
https://www.ohsu.edu/womens-health/brain-fog-vs-dementia
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/mhw.32703
https://sanfrancisconeuropsychology.org/blog/brain-fog/