Anxietatea inalt functionala: simptome, diagnostic si tratament

Anxietatea inalt functionala reprezinta o forma de anxietate in care persoanele afectate reusesc sa se descurce bine in viata de zi cu zi, in ciuda simptomelor de anxietate pe care le experimenteaza. Desi aceste persoane pot avea performante remarcabile in anumite domenii, precum locul de munca sau activitatile sportive, ele se pot confrunta cu numeroase provocari din cauza anxietatii.

Desi anxietatea inalt functionala nu este recunoscuta ca o tulburare de anxietate distincta in manualele de diagnostic, multe persoane cu simptome de anxietate se autodefinesc ca fiind "inalt functionale". prin aceasta, ele se refera, de obicei, la faptul ca reusesc sa functioneze bine in viata de zi cu zi, in ciuda dificultatilor legate de anxietate.

Comunitatea medicala recunoaste ca tulburarile de anxietate exista pe un continuum si afecteaza oamenii in moduri diferite. in timp ce unele persoane pot experimenta simptome moderate sau severe, altele pot avea un distres sau o afectare usoara a functionarii.

Este posibil ca persoanele care se considera inalt functionale sa prezinte o afectare usoara sau sa aiba o anxietate subclinica, adica sa nu indeplineasca criteriile de diagnostic pentru o tulburare de anxietate, dar sa aiba totusi simptome de anxietate.

Persoanele cu anxietate inalt functionala pot experimenta multe dintre simptomele tipice ale anxietatii, precum:

• Ingrijorare, teama si neliniste excesive
• Iritabilitate si frustrare
• Dificultati in a se relaxa
• Perfectionismul si nevoia de a excela
• Teama de esec sau de a fi judecati
• Dorinta de a fi ocupati tot timpul
• Tendinta de a analiza excesiv situatiile
• Anxietate anticipatorie (inainte de evenimente)
• Cresterea ritmului cardiac si a ritmului respirator
• Probleme cu somnul
• Modificari ale apetitului alimentar
• Probleme digestive

Cu toate acestea, persoanele cu anxietate inalt functionala pot fi foarte bune in a-si ascunde simptomele in fata celorlalti, aparand calme si increzatoare. anxietatea le poate chiar motiva sa obtina performante, in loc sa le impiedice.

Exista o potentiala legatura intre anxietatea inalt functionala si depresie. Conform National Alliance for Mental Illness (NAMI), 60% dintre persoanele cu anxietate vor prezenta si simptome de depresie.

In plus, daca persoanele nu solicita tratament pentru anxietatea si stresul cronic, ele pot fi expuse unui risc crescut de a dezvolta depresie. doar 36,9% dintre persoanele cu o tulburare de anxietate primesc tratament.

Persoanele cu anxietate inalt functionala pot fi mai putin predispuse sa caute ajutor specializat, deoarece cercetarile indica faptul ca oamenii solicita ajutor, de obicei, doar atunci cand au dificultati in a face fata simptomelor.

Cele cu anxietate inalt functionala se descurca adesea foarte bine in unele domenii ale vietii.

De asemenea, persoanele pot cauta ajutor doar atunci cand constientizeaza ca simptomele reprezinta o problema.
Cei cu anxietate inalt functionala pot percepe unele simptome, precum perfectionismul, ca fiind trasaturi pozitive care ii ajuta sa progreseze si sa obtina performante.

Cu toate acestea, anxietatea cronica poate avea un impact negativ asupra stimei de sine si sanatatii mintale in alte moduri, contribuind la aparitia depresiei.

Medicii nu pot diagnostica anxietatea inalt functionala, deoarece aceasta nu este o tulburare recunoscuta oficial. Totusi, ea poate fi un nivel pe spectrul anxietatii si un mod in care o tulburare de anxietate se manifesta la unele persoane.

Pentru a diagnostica o tulburare de anxietate, precum tulburarea de anxietate generalizata sau tulburarea de anxietate sociala, medicul poate efectua initial un control fizic pentru a vedea daca o afectiune medicala subiacenta provoaca simptomele de anxietate.

Daca medicul nu gaseste o cauza subiacenta, persoana poate avea nevoie sa consulte un profesionist in sanatate mintala pentru diagnostic si tratament.

Medicilor le poate fi dificil sa diagnosticheze o tulburare de anxietate la persoanele cu anxietate inalt functionala, deoarece unul dintre criteriile de diagnostic Conform dsm-5 este prezenta distresului sau a afectarii in domenii importante ale functionarii.

La persoanele cu anxietate inalt functionala, aceasta afectare nu este intotdeauna evidenta, putand influenta calitatea vietii in moduri subtile.

Este esential ca persoanele sa ofere medicului o imagine completa asupra vietii si sentimentelor lor.

Principalele tratamente pentru tulburarile de anxietate sunt psihoterapia si medicatia. Multe persoane au nevoie de o combinatie a celor doua pentru a se simti mai bine.

Psihoterapia, sau terapia prin discutii, poate ajuta oamenii sa gestioneze simptomele anxietatii. Unele tipuri de terapie, precum terapia cognitiv-comportamentala (CBT), sunt in general tratamente eficiente pentru tulburarile de anxietate. CBT ajuta persoanele sa isi reduca gandurile anxioase si sa se confrunte treptat cu situatiile sau obiectele care le declanseaza anxietatea.

Un terapeut poate, de asemenea, sa invete persoanele afectate, tehnici de gestionare a simptomelor de anxietate, cum ar fi respiratia profunda, meditatia sau relaxarea musculara progresiva.

In ceea ce priveste medicatia, mai multe optiuni pot trata anxietatea, printre care:
• antidepresive
• anxioliticele
• benzodiazepine, pentru ameliorarea pe termen scurt a anxietatii

Gasirea medicatiei si a dozei corecte pentru a controla simptomele poate necesita incercari si erori, deoarece nu toate medicamentele functioneaza pentru toata lumea.

Desi anxietatea inalt functionala nu este recunoscuta ca o afectiune specifica, ea poate fi o forma de manifestare a anxietatii la unele persoane. Acestea se pot confrunta cu provocari semnificative, chiar daca simptomele lor pot fi mai putin evidente pentru cei din jur.

Tratamentul, care poate include psihoterapie si medicatie, poate ajuta persoanele cu anxietate inalt functionala sa isi gestioneze simptomele si sa se simta mai bine. Este important ca cei care suspecteaza ca au anxietate sa discute cu medicul despre optiunile de tratament disponibile.

Bibliografie

https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/
https://adaa.org/understanding-anxiety/facts-statistics
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/pmc4610618/
https://www.nami.org/blogs/nami-blog/january-2018/the-comorbidity-of-anxiety-and-depression