13 semne ascunse ale stresului si anxietatii

Semnele ascunse ale stresului si anxietatii nu sunt intotdeauna usor de depistat.

Intrucat exista o conexiune bidirectionala stransa intre minte si trup, se pot declansa reactii complexe sub efectul factorilor stresanti si al grijilor, dificil de interpretat la prima vedere.

Atunci cand reusiti sa recunoasteti corect semnalele de alarma transmise de organism, puteti interveni in timp util pentru a contracara efectele negative ale stresului si anxietatii.

Un mod de viata solicitant face aproape imposibila mentinerea nivelului de stres la un prag minim.

Mai mult decat atat, expunerea prelungita la factorii de stres inseamna si o capacitate tot mai redusa de a recunoaste momentele in care anxietatea si stresul isi pun amprenta asupra sanatatii fizice si psihice.

Multe dintre simptomele fizice comune, precum durerile de cap sau crampele stomacale, pot avea de fapt cauze psihologice.

Expertii medicali avertizeaza ca stresul negativ constant poate conduce, in cele din urma, la imbolnaviri cronice.

Tocmai din acest motiv este important sa recunoasteti in timp util simptomele anxietatii si ale stresului, astfel incat sa puteti adopta rapid masuri de combatere a surselor din care ele provin.

Unele dintre ele par sa aiba, la prima vedere, alte cauze.

In timp ce anxietatea si stresul inhiba in unele cazuri apetitul alimentar, in cele mai multe situatii ele accentueaza pofta pentru ciocolata, dulciuri, fast-food sau alte produse nesanatoase.

Specialistii spun ca stresul exercita o presiune asupra tuturor functiilor organismului care prezinta o slabiciune, mai ales asupra sistemului digestiv.

Astfel, organismul incearca sa isi restabileasca echilibrul prin satisfacerea unei nevoi accentuate de stres, cel putin temporar, in acest caz solicitand indeplinirea unei dorinte alimentare.

Printre cele mai comune produse ravnite in perioadele stresante se numara cele pe baza de carbohidrati simpli (produse fast-food, bauturi carbogazoase etc.), cofeina, nicotina si alcoolul.

Consumul lor conduce la o restabilire a starii de bunadispozitie, dar doar pentru maximum 20 de minute.

Daca observati zgarieturi sau vanatai in anumite regiuni ale corpului si nu va amintiti cum le-ati capatat, este posibil sa va fi ranit in momentele in care stresul a atins un nivel ridicat.

Organismul are propriul mecanism de supravietuire, care previne un colaps functional sub presiune.

Rezervele de sange sunt directionate dinspre regiunile periferice catre organele interne, iar sangele se coaguleaza usor.

Prin urmare, leziunile usoare (zgarieturile superficiale, vanataile etc.) sunt resimtite mult mai putin, de vreme ce tesutul cutanat este desensibilizat de reactia naturala la stres.

Cercetatorii au mai descoperit ca ranile se vindeca mai greu in cazul pacientilor supusi unui nivel ridicat de stres.

Asocierea caderii parului cu expunerea la stres nu este doar o convingere din popor.

Exista date stiintifice relevante care arata ca stresul poate afecta asimilarea unor aminoacizi esentiali pentru regenerarea firelor de par.

In plus, nivelul ridicat de anxietate si stres produce dezechilibre in secretia hormonului prolactina in cazul femeilor, care influenteaza functiile testosteronului in corp.

Persoanele susceptibile caderii parului pot observa fenomenul subtierii firelor capilare.

Tot stresul mai poate cauza si ingustarea arterelor, restrictionand fluxul de sange care alimenteaza scalpul si afectand sanatatea foliculilor de par.

Dermatologii avertizeaza ca numeroase afectiuni dermatologice se pot agrava sub efectul stresului.

Eruptiile cutanate si pruritul (mancarimile) sunt, de regula, simptomele care anunta reactii discrete ale organismului la tensiune si anxietate.

De vina este tot fluxul sanguin redirectionat catre organele interne, dinspre tesutul cutanat, exacerbandu-se astfel alergiile si afectiunile pielii preexistente.

Stresul mai declanseaza si eliberarea histaminei, substantele care produc debutul simptomelor alergice.

Stresul produce numeroase reactii fizice involuntare, printre care se numara si inclestarea mandibulei, tensionarea muschilor faciali (ai gatului sau ai umerilor) ori bruxismul (scrasnitul dintilor).

Toate aceste gesturi reflexe pot cauza dureri de cap.

Prin expunerea la stres, sistemul nervos simpatic declanseaza suplimentarea fluxului sanguin care alimenteaza grupele mari de muschi, tensionandu-i pentru a-i pregati sa reactioneze in prezenta unui pericol.

In cazul in care corpul nu reactioneaza fizic in urma derularii acestui proces, musculatura ramane contractata, aparand astfel senzatiile neplacute de durere.

Primele semne ale stresului excesiv la care este supus organismul se observa, de regula, in aparitia ticurilor nervoase. Acestea pot lua forma miscarilor repetitive ale membrelor, de pilda.

Efectele stresului se resimt deseori in functionalitatea sistemului digestiv.

Pentru multe persoane, tractul intestinal este ca un barometru care masoara anxietatea, ce poate produce constipatie, diaree, crampe stomacale etc.

Intrucat stresul creste productia de cortizol in corp, hormonul care creste nivelul inflamatiilor in corp, el poate contribui si la aparitia acneei.

Hormonii a caror productie este suplimentata in contact cu factorii de stres, asa cum este adrenalina, cauzeaza transpiratia excesiva, prin stimularea activitatii glandelor sudoripare.

Stresul cronic afecteaza ciclurile de somn si capacitatea de odihna, impiedicand creierul sa isi regenereze corespunzator celulele. Astfel, pot sa apara probleme deranjante, precum insomnia, cosmarurile, somnambulismul si oboseala cronica.

Infectiile recurente pot fi un alt semn ascuns al stresului si anxietatii, intrucat acestea din urma cauzeaza productia excesiva a hormonilor care regleaza functionalitatea sistemului imunitar, intr-o masura in care organismul nu mai poate produce suficiente globule albe care lupta cu infectiile.

Astfel se explica susceptibilitatea crescuta la imbolnavire.

Stresul inhiba productia hormonului gonadotropina, principalul hormon sexual al corpului.

Efectele sale se pot reflecta in aparitia problemelor de fertilitate si a libidoului scazut.