Simptomele si tratamentul tulburarilor de anxietate

Anxietatea este o reactie normala la stres, putand sa apara in activitati obisnuite precum un test sau inainte de a lua o decizie importanta. Cu toate acestea, in cazurile in care se stabileste diagnosticul de tulburare de anxietate, aceasta reactie apare in mod excesiv si in fata situatiilor normale din fiecare zi.

Anxietatea este o boala care afecteaza treptat comportamentul, sanatatea fizica, gandurile si emotiile pacientului, daca acesta nu urmeaza un tratament adecvat.

Anxietatea se defineste printr-o frica excesiva, patologica a unui individ care nu va mai putea duce o viata normala.

Mai exact, este foarte posibil ca persoana care sufera de anxietate sa prezinte si perioade depresive, stresante si inclusiv tulburari de natura fizica, cum sunt tulburarile de alimentatie.

Tulburarile de anxietate pot prezenta diferite simptome, dar cele mai frecvente includ:

• ingrijorarea persoanei cu privire la situatia sa materiala, la slujba sau la starea de sanatate;

• ganduri obsesive, care revin frecvent si de care nu poate scapa;

• pesimism dus la extrem;

• cosmaruri noaptea;

• maini si picioare reci si transpirate;

• amorteala sau furnicaturi;

• gura uscata;

• insomnii;

• stari de nervozitate, iritabilitate;

• dificultati de respiratie, dar si de inghitire;

• dureri puternice de cap;

• frisoane, palpitatii;

• dureri de stomac, uneori si stari de voma;

• senzatie de sufocare;

• ameteli puternice;

• senzatie de tensiune musculara.

Cercetatorii nu stiu exact care sunt cauzele ce provoaca aparitia tulburarilor de anxietate. Cu toate acestea, se afirma ca provin dintr-o combinatie de factori, ca si in cazul altor forme de tulburari mintale. Acesti factori includ modificarile chimice de la nivelul creierului, stresul din mediul inconjurator, dar si ereditatea.

Tulburarile pot sa apara in familii si pot fi corelate cu anumite defecte ale circuitelor cerebrale care controleaza teama si emotiile. Expunerea la un anumit factor cu impact emotional sau existenta in familie a unui membru cu tulburari de anxietate sunt agenti ce cresc riscurile de aparitie a tulburarilor anxioase.

Tulburarile de anxietate sunt diferite si au in comun faptul ca provoaca o suferinta ce poate interfera cu activitatile zilnice. Din acest grup de boli mintale fac parte:

• Fobii;

• Tulburarea de panica;

• Tulburarea obsesiv-compulsiva;

• Reactie negativa la stres;

• Tulburarea de stres post-traumatic;

• Anxietate generalizata.

Fobiile se definesc prin frica irationala, anormala care face o persoana sa evite, sa amane anumite situatii sau evenimente de teama, in afara unui pericol palpabil care exista in realitate.

Femeile sunt mai afectate de fobii in comparatie cu barbatii, iar debutul are loc in copilarie si poate continua pe o perioada mai lunga de timp.

Tulburarea de stres post-traumatic presupune expunerea la o trauma, persoana in cauza traind sentimente precum frica si groaza.

Evenimente precum un accident rutier sau un viol sunt cauze care pot declansa afectiunea. Pacientul, daca nu urmeaza un tratament adecvat, va avea cosmaruri noaptea, retraind momentele respective, amplificandu-i-se astfel sentimentul de groaza.

De asemenea, se pare ca anxietatea este strans corelata cu depresia, aceste doua diagnostice fiind in stransa legatura.

Cea mai grava forma de anxietate este tulburarea de anxietate generalizata, adica o forma de anxietate excesiva fata de tot ceea ce se intampla ca eveniment intr-o zi, fara a exista un motiv real al ingrijorarii, fara ca individul sa aiba o problema in realitate.

Daca simptomatologia este prezenta, medicul va realiza un examen si va solicita istoricul medical. Pentru a exclude bolile medicale ce pot provoca simptomele sunt necesare anumite investigatii speciale. Cu toate acestea, trebuie retinut faptul ca niciun test de laborator nu poate diagnostica in mod specific tulburarile de anxietate.

In cazul in care nu exista anumite afectiuni medicale care sa produca simptomatologia, poate fi necesara solicitarea unui psihiatru sau psiholog. Acesti specialisti vor putea spune cu certitudine daca o persoana are sau nu o tulburare de anxietate. Pentru acest lucru sunt necesare raspunsurile la un anumit set de intrebari, dar si utilizarea unor instrumente si teste speciale.

Pentru oferirea unui tratament corespunzator, medicul trebuie sa descopere cat de severa este tulburarea de anxietate si daca aceasta interfereaza constant cu activitatile normale

De cele mai multe ori, anxietatea are ca factor declansator un stil de viata dezorganizat, nesanatos. De aceea, este indicat sa nu lasati stresul sa va doboare, ci atunci cand simtiti ca devine coplesitor, sa luati masuri urgente.

Cereti ajutorul cand simtiti ca increderea in propria persoana are de suferit. Foarte important este sa apelati la un terapeut si la un medic psihiatru atunci cand situatia deviaza de la normal.

Cele mai bune tratamente in cazul tulburarilor de anxietate sunt terapiile comportamentale, insa de ajutor sunt si exercitiile fizice, anumite tehnici de relaxare, meditatia sau hipnoza.

Daca simptomele nu se remit si atacurile de panica sunt tot mai dese, va fi nevoie de tratament medicamentos pentru a ameliora simptomatologia si pentru a preveni recaderile. Acesta include administrarea anumitor clase de antidepresive (pe termen lung) si anxiolitice (pe termen scurt).

• Tratamentul indicat de medic trebuie urmat cu strictete, dar trebuie stiut ca exista anumite metode prin care simptomele pot fi remise sau controlate mai usor. Aceste metode includ:

• Reducerea cantitatilor de alimente si bauturi care contin cofeina, acestea incluzand cafeaua, ceaiul, sucurile de tip cola, bauturile energizante si ciocolata. Cofeina este o substanta care poate modifica starea de spirit, agravand in acest mod tulburarile de anxietate;

• Urmarea unei diete echilibrate in asociere cu exercitii fizice regulate. Consumul de legume, fructe, nuci, peste si cereale integrale poate reduce riscul de a dezvolta tulburari de anxietate. Exercitiile precum jogging-ul sau ciclismul ajuta la eliberarea unor substante chimice din creier care reduc stresul si imbunatatesc starea de spirit;

• Renuntarea la tutun si alcool. Oprirea fumatului si a alcoolului este asociata cu imbunatatirea starii de sanatate mintala si scade riscul de anxietate.

• Adoptarea unui program eficace de odihna. Tulburarile de somn si tulburarile de anxietate sunt conditii ce merg mana in mana. Odihna suficienta trebuie sa reprezinte o prioritate in cazul acestor conditii;

• Adresarea medicului sau farmacistului inainte de a lua orice medicatie fara prescriptie. Multe dintre medicamente contin substante chimice cu efect amplificator asupra starii de anxietate. Consumarea acestor medicamente fara indicatia stricta a unui medic nu trebuie facuta, simptomele anxietatii putandu-se inrautati.

Indiferent de tipul de anxietate pe care o persoana o are, exista mai multe solutii ce pot fi utilizate pentru a scapa de aceasta. Cel mai important lucru consta in solicitarea ajutorului unui specialist. Acesta poate evalua situatia in cel mai eficient mod si poate oferi cele mai bune solutii.