Masuri imediate in cazul unui atac de panica

Atacul de panica este o anxietate episodica paroxistica. Simptomul principal in cazul unui atac de panica este reprezentat de frica sau anxietate marcata.

Acest sentiment poate fi insotit si de reactii fizice. Un atac de panica apare brusc si dureaza, de obicei, intre 5 si 20 de minute, in unele cazuri persistand chiar si cateva ore.

Statisticile arata ca femeile sunt mai predispuse la atacurile de panica decat barbatii. Motivele exacte pentru aceste diferente in functie de sex raman insa necunoscute.

Atacurile de panica pot sa apara brusc sau pot fi legate de anumite situatii, manifestandu-se atat in spatii deschise, cat si in zone stramte, indiferent de momentul zilei.

Prevalenta anuala a atacurilor de panica este de aproximativ 2-3% din populatia Europei si a Statelor Unite ale Americii, cu rate diferite in functie de rasa si etnie.

Atacurile de panica apar frecvent la persoanele cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani, varful aparitiei situandu-se la cei cu varste cuprinse intre 20 si 24 de ani.

Atacurile de panica au un debut brusc, fiind caracterizate prin frica exagerata si disconfort intens, care ating un varf in cateva minute. Cele mai frecvente simptome ale atacurilor de panica includ:

• palpitatii;

• transpiratii;

• tremor;

• dispnee, senzatie de sufocare;

• nod in gat, imposibilitatea de a respira;

• durere/disconfort toracic;

• greata/disconfort abdominal;

• ameteala, stari de lesin;

• obiectele si oamenii din jurul pacientului par ireali, distanti, artificiali;

• frica de a pierde controlul, frica de moarte;

• parestezii, furnicaturi;

• frisoane sau senzatie de caldura.

De multe ori, atacul de panica este insotit de tulburarea de panica, cu prezenta unor sentimente de tristete, asemanatoare depresiei.

Cauzele exacte ale atacurilor de panica nu sunt inca exact cunoscute, dar unii factori pot juca un rol important. Acestia includ:

• Genetica;
• Stresul major;
• Temperamentul sensibil la stres sau predispus la emotii negative;
• Anumite schimbari in modul de functionare a anumitor zone ale creierului;
• Antecedente familiale de atacuri de panica;
• Anumite evenimente traumatice, precum un abuz sexual, un deces sau un accident grav;
• Fumatul si consumul excesiv de cafeina.

• Exercitiile de respiratie sunt foarte importante si utile in astfel de momente pentru persoana in cauza. Acestea contribuie la o mai buna oxigenare a creierului, calmand pacientul.

Astfel, se inspira prelung, se tine aerul in plamani una-doua secunde si se expira apoi lent, toate acestea timp de cel putin trei minute. Una dintre metodele des aplicate este utilizarea unei pungi.

Timp de 2-3 minute se respira intr-o punga de hartie, astfel incat sa se previna hiper-oxigenarea cauzata de semnalul interpretat gresit de catre creier de a solicita mai mult oxigen pentru a face fata pericolului.

De asemenea, exercitiile de respiratie se pot combina si cu incordarea musculaturii la inspirare si cu relaxarea brusca la expirare.

• Se urmareste calmarea persoanei cat mai repede cu putinta.

• Pacientul va fi asezat in pozitia de sezut; sub nicio forma nu va fi intins la orizontala pentru ca acesta pozitie poate amplifica frica si anxietatea.

• Se maseaza muschii din partea superioara a spatelui, tamplele si incheieturile mainilor, discutand si incercand calmarea persoanei in cauza.

• Foarte important este ca cineva sa discute cu pacientul, sa-i povesteasca orice, astfel incat acestuia sa-i fie distrasa atentia, depasind in felul acesta atacul de panica.

Discutiile si incurajarea persoanei afectate de a se gandi la locuri relaxante si placute pot ajuta.

Unele atacuri de panica sunt provocate de vederea unor anumiti factori stimulanti. Pentru a bloca acesti stimuli se recomanda inchiderea ochilor si concentrarea asupra respiratiei.

Cu toate acestea, unii oameni considera utila concentrarea atentiei asupra unui obiect. De exemplu, concentrarea pe miscarea limbilor unui ceas poate fi extrem de utilia pana cand simptomele atacului de panica dispar.

Trebuie sa se cunoasca faptul ca nu se va muri din cauza atacului de panica. Din cauza batailor puternice ale inimii si a hiperventilatiei, creierul poate intelege ca moartea este iminenta, acest lucru producand si mai multa panica.

In aceasta situatie trebuie constientizat atacul de panica si faptul ca mediul este sigur. Alertarea creierului ca este doar un atac de panica ce va trece reprezinta o metoda ce va reduce intensitatea reactiei si va sublinia faptul ca decesul nu trebuie luat in calcul.

Concentrarea in timpul respiratiei este foarte importanta. Trebuie observate senzatiile fizice existente in acel moment, precum sunetul respiratiei, sentimentul de ridicare si coborare al pieptului din timpul respiratiei, senzatia de intrare si iesire a aerului etc.

Atunci cand atacurile de panica se repeta, este indicat ca persoana sa urmeze un tratament, acesta constand in sedinte de psihoterapie sau in medicatie psihotropa.

Terapia cognitiv-comportamentala este considerata a fi standardul de aur al tratamentului atacurilor de panica. Aceasta terapie se concentreaza pe educarea pacientilor cu privire la tulburarile lor, identificand si gestionand gandurile si temerile. Psihologul va reusi, in urma efectuarii sedintelor, sa identifice cauza si sa o elimine.

Tratamentul medicamentos consta in adminstrarea anumitor clase de antidepresive (care au rol in special pe componenta anxioasa), pe o perioada de cel putin 6 luni si anxiolitice (benzodiazepine, pe o perioada scurta de timp, pana intra antidepresivul in actiune.

Totodata, este interzis consumul de cafea, de energizante, iar situatiile stresante trebuie bine gestionate. De asemenea, mesele nu sunt indicate seara tarziu, ci cu doua-trei ore inainte de somn.

Si odihna este foarte importanta, pacientul fiind sfatuit sa respecte cele opt ore de somn pe noapte.

Acceptarea existentei unor atacuri de panica poate sa para inutila, dar incercarea de a accepta experienta emotionala poate fi extrem de folositoare in timpul atacurilor de panica.

Amintirea faptului ca anxietatea este ca un val, aparand si disparand rapid, poate ajuta la constientizarea faptului ca aceasta va trece si ca nimic rau nu se va intampla.