Cauzele tulburarii de panica

Tulburarea de panica este o afectiune de anxietate care poate avea un impact semnificativ asupra vietii de zi cu zi a unei persoane.

Este caracterizata prin atacuri de panica recurente si neasteptate ce pot fi coplesitoare si derutante pentru cei care le experimenteaza.

Un atac de panica este descris ca un sentiment intens de frica sau disconfort, care poate aparea fara nicio cauza cunoscuta de pericol.

Un atac de panica poate include urmatoarele simptome:
- Palpitatii sau ritm cardiac accelerat
- Transpiratie excesiva
- Tremuraturi
- Senzatie de sufocare
- Dificultati de respiratie
- Dureri in piept
- Greata
- Ameteli sau senzatie de lesin
- Senzatie de detasare de sine
- Frica de "a innebuni"
- Frisoane sau valuri de caldura
- Frica de moarte

De obicei, un atac de panica nu dureaza mai mult de cateva minute, dar in acest interval scurt de timp, simptomele pot fi foarte intense.

Este important de mentionat ca, desi sunt neplacute, simptomele unui atac de panica nu sunt periculoase din punct de vedere fizic.

Desi tulburarea de panica este relativ frecventa, cauza exacta a acestei afectiuni ramane necunoscuta.

Cu toate acestea, mai multi factori sunt suspectati a contribui la dezvoltarea tulburarii de panica:

1.Istoricul familial

Exista o componenta genetica puternica in dezvoltarea tulburarii de panica.

Rudele de gradul intai ale unei persoane cu tulburare de panica au un risc de 40% de a dezvolta aceasta afectiune.

Acest lucru sugereaza ca anumite persoane pot avea un sistem nervos central mai sensibil, centrat in amigdala - o parte a creierului responsabila de procesarea fricii si a interactiunilor amenintatoare.

2. Dezechilibrul chimic

In timpul unui atac de panica, corpul experimenteaza modificari chimice care conduc la reactia de frica intensa.

Se sugereaza ca anormalitati in anumiti neurotransmitatori ar putea duce la dezvoltarea unei tulburari de panica:
- Acid gamma-aminobutiric (GABA)
- Cortizol (unul dintre hormonii de stres ai corpului)
- Serotonina
- Dopamina
- Norepinefrina

Acesti neurotransmitatori sunt responsabili pentru reglarea diverselor functii corporale si mentale, inclusiv dispozitia, somnul, apetitul si raspunsul la stres.

3. Trauma din copilarie

Atunci cand un copil experimenteaza o situatie stresanta, cum ar fi un accident, bullying, abuz fizic sau un dezastru natural, acest lucru poate avea consecinte negative asupra bunastarii sale.

Pe langa afectiuni precum PTSD, un copil poate fi, de asemenea, expus unui risc crescut de a dezvolta o tulburare de panica la varsta adulta.

4. Hipervigilenta

In unele cazuri, experimentarea unui atac de panica poate avea efectul domino de a produce si mai multe simptome de panica.

Acest lucru se datoreaza faptului ca senzatiile asociate cu un atac de panica (dureri in piept, dificultati de respiratie, batai accelerate ale inimii) pot determina persoana sa creada ca ceva mai grav este in joc.

Aceasta atentie sporita asupra senzatiilor corporale creste excitarea sistemului de lupta sau fuga, care la randul sau intensifica anxietatea ce poate duce la un atac de panica.

5. Factori de mediu

Teoria multidimensionala sugereaza ca factorii de mediu, cum ar fi educatia unei persoane sau factorii de stres actuali din viata, pot juca un rol important in dezvoltarea tulburarii de panica.

De exemplu:
- Probleme in copilarie, cum ar fi cresterea de catre parinti supraprotectori si anxiosi
- Probleme de atasament
- Experiente de abuz sau neglijare
- Factori de stres dificili in viata si tranzitii, inclusiv doliul si pierderea sau alte schimbari majore in viata

Un studiu recent realizat in Romania a aratat ca aproximativ 3,5% din populatia adulta a tarii a experimentat cel putin un atac de panica in ultimul an.

Aceasta cifra este comparabila cu estimarile globale, care sugereaza ca aproximativ 2-3% din populatia generala sufera de tulburare de panica la un moment dat in viata.

Pentru a controla atacurile de panica, exista masuri psihologice si farmaceutice de incredere care pot trata si gestiona aceasta afectiune.

Acestea includ:

Terapie

Terapia cognitiv-comportamentala (TCC) este o abordare foarte recomandata pentru controlul atacurilor de panica.

Una dintre tehnicile folosite frecvent in acest proces este terapia de expunere, care poate fi utilizata atunci cand exista un factor declansator specific pentru panica.

TCC este, de asemenea, recomandata pentru gestionarea unor afectiuni co-existente care pot insoti atacurile de panica, cum ar fi depresia si tulburarea obsesiv-compulsiva.

Antrenament de respiratie

Exercitiile de respiratie sunt uneori utilizate pentru a gestiona simptomele atacurilor de panica. Aceste exercitii invata pacientii cum sa respire mai lent, mai profund si intr-un ritm regulat, in incercarea de a gestiona atacurile de panica. Antrenamentul de respiratie este destinat sa reduca hiperventilaia cauzata de atacurile de panica.

Medicatie

Doua tipuri de medicamente prescrise frecvent pentru tratarea atacurilor de panica sunt antidepresivele si benzodiazepinele.

- Benzodiazepinele sunt tranchilizante rapid eficiente in panica, dar medicii recomanda prudenta, deoarece pot aparea dependenta, somnolenta si afectare cognitiva  in urma utilizarii pe termen lung in doze mari.

- Mai frecvent, inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) - un tip de antidepresiv - sunt de obicei prima linie de tratament pentru gestionarea atacurilor de panica. ISRS ajuta la imbunatatirea dispozitiei si sunt utili pentru imbunatatirea nivelurilor de serotonina din creier.

Strategii de auto-ajutorare

Pe langa terapie si medicatie, exista mai multe strategii de auto-ajutorare care pot fi benefice pentru persoanele cu tulburare de panica:
- Practici de mindfulness si meditatie
- Exercitii fizice regulate
- Tehnici de relaxare, cum ar fi respiratia profunda sau relaxarea musculara progresiva
- Mentinerea unui jurnal pentru a identifica factorii declansatori si a urmari progresul
- Educarea despre tulburarea de panica pentru a intelege mai bine conditia

Tulburarea de panica poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii unei persoane. Poate afecta:
- Relatiile personale si sociale
- Performanta la locul de munca sau la scoala
- Capacitatea de a participa la activitati cotidiene
- Stima de sine si increderea in sine

Multe persoane cu tulburare de panica dezvolta frica de a avea un atac de panica in public sau in situatii din care ar fi dificil sa scape.

Aceasta poate duce la evitarea anumitor locuri sau situatii, ceea ce poate limita semnificativ viata persoanei.

Daca cunosti pe cineva care sufera de tulburare de panica, iata cateva moduri in care ii poti oferi sprijin:

1. Educa-te despre tulburarea de panica pentru a intelege mai bine ce experimenteaza persoana.
2. Asculta fara a judeca si ofera empatie.
3. Incurajeaza persoana sa caute ajutor profesionist.
4. Ofera sa o insotesti la programari medicale sau de terapie, daca doreste.
5. Invata tehnici de relaxare impreuna si practica-le.
6. Fii rabdator si intelegator - recuperarea poate fi un proces lung.

Tulburarea de panica este o afectiune complexa care poate avea un impact semnificativ asupra calitatii vietii unei persoane. Desi cauzele exacte raman necunoscute, este clar ca o combinatie de factori genetici, biochimici si de mediu joaca un rol in dezvoltarea sa.

Este important sa retinem ca, desi atacurile de panica pot fi extrem de neplacute si stresante, ele nu sunt periculoase din punct de vedere fizic. Cu tratamentul si sprijinul adecvat, majoritatea persoanelor cu tulburare de panica pot invata sa-si gestioneze simptomele si sa duca o viata plina si satisfacatoare.

Daca experimentati simptome de tulburare de panica, este crucial sa cautati ajutor profesionist. Un profesionist in sanatate mentala poate oferi un diagnostic precis si poate dezvolta un plan de tratament personalizat care sa se potriveasca nevoilor dumneavoastra specifice.

Cu intelegere, sprijin si tratament adecvat, persoanele care se confrunta cu tulburare de panica pot depasi aceasta provocare si pot redobandi controlul asupra vietii lor.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4478061/
https://www.bmj.com/content/332/7547/951
https://www.verywellmind.com/chemical-imbalance-in-panic-disorder-2584218
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5573566/
https://bmcpsychiatry.biomedcentral.com/articles/10.1186/1471-244X-14-S1-S1
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(06)69418-X/fulltext