Anxietatea si atacurile de panica

Anxietatea (sau tensiunea nervoasa) si atacurile de panica sunt reactii care apar in situatii dificile, in diverse momente din viata noastra. Anxietatea este reactia organismului fata de un factor de stres care poate sa apara in diverse cazuri cum ar fi un eveniment important, un examen sau un interviu pentru o slujba.

Anxietatea se poate manifesta ca o presimtire rea, uneori vaga si fara un motiv anume, iar alteori clar orientata catre ceva. Ea poate fi insotita de diverse alte semne cum ar fi: crampele la stomac, transpiratii, uscaciunea gurii, batai mai rapide ale inimii, diaree sau insomnie. Bolnavii de anxietate cronica se simt agitati fara sa stie de ce, unele persoane avand atacuri de panica pe neasteptate, insotite de senzatii de sufocare, de dureri in piept, de furnicaturi in maini si picioare si de lesin.

In plus, respiratia devine rapida si superficiala. Aceasta este hiperventilatia. In acest caz, nivelurile normale ale oxigenului si dioxidului de carbon din corp sunt perturbate. Va indicam sa va asezati pe un scaun si sa puneti o mana pe partea superioara a abdomenului si sa respirati rar si adanc (exercitiu de „respiratie abdominala”).

Exista mai multe tipuri de tulburari de anxietate, printre care:

• Tulburarea de anxietate generalizata (GAD)
• Tulburare obsesiv-compulsiva (OCD)
• Tulburare de panica
• Tulburare de stres posttraumatic (PTSD)
• Tulburarea de anxietate sociala (SAD)
• Fobii specifice

Cea de-a cincea editie a Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mintale (DSM-5) imparte in trei categorii ceea ce in general au fost considerate tulburari de anxietate:

1. Tulburari de anxietate
2. Tulburari obsesiv-compulsive si tulburari asociate
3. Tulburari legate de trauma si de stres

Aceasta diferentiere arata ca, desi tulburarile au un punct comun si sunt inrudite, ele sunt, de asemenea, distinct diferite.

Nimeni nu stie cu exactitate ce cauzeaza tulburarile de anxietate, desi se pare ca exista o varietate de factori, inclusiv genetica, mediul inconjurator, nivelul de stres, modificarile cerebrale si traumele. Cercetatorii descopera tot timpul mai multe despre aceste legaturi.

Milioane de adulti se vor confrunta cu o tulburare de anxietate la un moment dat in viata lor. Deoarece femeile sunt de doua ori mai predispuse decat barbatii sa se confrunte cu tulburari de anxietate, expertii recomanda ca femeile si fetele cu varsta de peste 13 ani sa fie verificate pentru simptome de anxietate in timpul examinarilor medicale de rutina.

Conform Manualului de diagnostic si statistica a tulburarilor mintale (DSM-5), tulburarea de panica este un tip de tulburare de anxietate care se caracterizeaza prin atacuri de panica intense, recurente si imprevizibile.

Frica si anxietatea pot fi reactii normale la anumite situatii si evenimente stresante. Tulburarea de panica difera de aceasta frica si anxietate normala deoarece este adesea extrema si poate parea ca loveste din senin.

O persoana cu tulburare de panica poate avea simptome precum senzatii severe de spaima, respiratie rapida si ritm cardiac accelerat. Persoanele cu tulburare de panica pot avea aceste atacuri pe neasteptate si fara un motiv aparent, dar ele pot fi, de asemenea, precedate de un fel de eveniment sau situatie declansatoare.

Multe persoane care traiesc cu tulburare de panica descriu ca se simt ca si cum ar avea un atac de cord sau ca sunt pe punctul de a muri si experimenteaza unele sau toate simptomele urmatoare:

• Dureri in piept
• Ameteli
• Sentimente de teama extrema care apar brusc, fara avertisment
• Amorteala la nivelul mainilor si picioarelor
• Batai puternice ale inimii
• Respiratie rapida
• Transpiratie
• Tremor
• Slabiciune

Tulburarea de panica poate duce la dereglari serioase in functionarea zilnica si face dificila confruntarea cu situatii normale, de zi cu zi, care pot declansa sentimente de panica si anxietate intense.

Tratament

Tulburarea de panica, ca si alte tulburari de anxietate, este adesea tratata cu psihoterapie, medicamente (antidepresive sau anxiolitice) sau o combinatie a celor doua.

Psihoterapia pentru tulburarea de panica poate include mai multe abordari diferite, inclusiv:

Terapia cognitiv-comportamentala (CBT/TCC) poate ajuta persoanele cu tulburare de panica sa invete noi moduri de gandire si de reactie la situatiile care provoaca anxietate. Ca parte a procesului CBT, terapeutii ii ajuta pe clienti sa identifice si sa conteste tiparele de gandire negative sau nefolositoare si sa inlocuiasca aceste ganduri cu moduri de gandire mai realiste si mai utile.

Terapia de expunere implica expunerea progresiva a persoanelor cu tulburare de panica la obiectul si situatiile care declanseaza un raspuns de frica, in timp ce se invata si se exerseaza noi strategii de relaxare.

Psihoterapia psihodinamica centrata pe panica (PFPP) urmareste sa descopere conflictele si experientele subiacente care ar fi putut influenta dezvoltarea panicii si a anxietatii la persoana respectiva.

Medicamentele pentru tulburarea de panica se incadreaza intr-una dintre cele doua categorii: antidepresive si anxiolitice.

Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) sunt cea mai frecvent prescrisa clasa de antidepresive utilizate pentru tulburarea de panica.

Benzodiazepinele sunt o clasa de medicamente anti-anxietate prescrise in mod obisnuit, care pot ajuta la reducerea acuta a severitatii atacurilor de panica.

Alte optiuni terapeutice pentru tulburarea de panica

In plus fata de medicamente si psihoterapie, exista unele obiceiuri de stil de viata care s-au dovedit a ajuta oamenii sa faca fata mai bine simptomelor tulburarii de panica.

Nu numai ca exercitiile fizice regulate pot ajuta la reducerea stresului, a anxietatii si a senzatiei de apasare in tot corpul, dar s-a constatat ca acestea reduc si frecventa atacurilor de panica.

Tulburarile de somn si tulburarea de panica pot fi un cerc vicios. Persoanele cu tulburari de panica au adesea probleme cu somnul, iar privarea de somn rezultata poate duce la simptome mai mari de tulburare de panica.

Pe langa faptul ca faceti tot posibilul sa practicati o buna igiena a somnului, este important sa ii spuneti furnizorului dumneavoastra de servicii medicale daca credeti ca ati dezvoltat o tulburare de somn si/sau va confruntati cu atacuri de panica mai frecvente.

Desi nu exista o dieta magica pentru a va vindeca tulburarea de panica, exista anumite alimente si substante care ar putea sa va creasca anxietatea sau sa declanseze un atac de panica, printre care se numara: Alcoolul, Cofeina si Zaharul rafinat.

Pe langa urmarirea factorilor declansatori, un jurnal al atacurilor de panica poate fi folosit pentru a va inregistra simptomele (fizice si emotionale), precum si orice strategii de adaptare care v-au ajutat sa faceti fata acestor simptome.

Tehnicile de relaxare va pot ajuta sa va incetiniti gandurile, sa usurati stresul si anxietatea si sa contracarati multe dintre simptomele cognitive si fizice ale tulburarii de panica. Iata cateva tehnici de relaxare pe care le puteti incerca pe cont propriu sau cu ajutorul unui profesionist in domeniul sanatatii mintale.

Pentru multi oameni, stigmatul asociat cu tulburarea de panica ii poate impiedica sa caute sprijin si tratament. Cu toate acestea, obtinerea unui diagnostic si a unui tratament adecvat si existenta unui sistem solid de sprijin din partea prietenilor si a familiei va poate ajuta sa va gestionati simptomele si sa va simtiti cat mai bine.

Daca persoana iubita are o tulburare de panica, faceti tot posibilul pentru a ramane de sprijin si incurajati-o sa caute tratament, fie ca este vorba de psihoterapie, medicamente, tehnici de auto-ajutor sau o combinatie a acestor optiuni.