Deficienta de fier si consecintele asupra organismului

Anemia reprezinta scaderea masei eritrocitare totale, avand ca parametri scaderea numarului eritrocitelor (hematiilor) si scaderea hemoglobinei (pigment eritrocitar).

Anemia feripriva este o anemie hipocroma (cu colorit slab al eritrocitelor) si microcitara (cu eritrocite mici ca dimensiuni), ca urmare a carentei de fier din organism.

In mod normal, in organism se gasesc 3-5 g de fier, din care mai mult de 60% se afla in hemoglobina, iar restul se afla in maduva spinarii, sub forma de depozite.

Fierul rezultat din liza hematiilor (distrugerea hematiilor) e depozitat, legat de transferina (o proteina) la maduva osoasa, unde se utilizeaza pentru refacerea hemoglobinei. Este absorbit de catre organism la nivelul jejunului si ileonului (intestinului subtire), cu ajutorul acidului clorhidric.

- sangerari menstruale abundente;

- sangerari in unele afectiuni, precum ulcerul gastroduodenal, hemoroizii, cancerul sau utilizarea cu regularitate a aspirinei. Persoanele aflate in aceste situatii ar putea sa nu constientizeze pierderile de sange. Aceste tipuri de sangerari sunt principala cauza pentru anemia feripriva la barbati si la femei trecute de menopauza;

- lipsa de fier in dieta. Aceasta este un risc special pentru aceia cu necesar mare de fier, precum copii mici, adolescentii si femeile insarcinate;

- absorbtia scazuta de fier a organismului. Aceasta nu este o cauza obisnuita pentru deficienta de fier, dar poate aparea la persoanele cu anumite maladii precum boala celiaca sau care au o parte din stomac sau intestinul subtire indepartate chirurgical.

Simptomatologia anemiei prin carenta de fier are parti comune cu celelalte anemii, cum ar fi paloarea, dar si multe fenomene caracteristice. Astfel, pacientul prezinta o limba rosie si dureroasa (in special la contactul cu alimente acide), care poarta numele de glosita.

Apar fisuri (ragade) la nivelul comisurilor bucale care se numesc cheilita. De asemenea, apar modificari ale poftei de mancare in sensul scaderii ei (disfagie sideropenica).

Apetitul alimentar este capricios, cu geofagie (mananca pamant), pagofagie (mananca si cuburi de gheata) si pica (mananca alimente care fac zgomot cum ar fi morcovi, cartofi cruzi).

Tegumentele sunt palide, uscate, aspre, lipsite de elasticitate si cu tendinta de ridare. Parul este uscat, friabil, iar unghiile sunt subtiri, moi, sfaramicioase, plate (se numeste platonichie) sau concave (koilonichie), fara luciu, cu striuri longitudinale.

Ca in orice alta afectiune, inainte de a se trece la tratamentul efectiv, se incearca sa se stabileasca cauza carentei de fier si, evident, sa se inlature, apoi se recurge la o dieta bogata in fier, asta presupunand carne rosie de vita, ficat, curcan, peste, broccoli.

Se pot administra suplimente de fier atat pe cale orala, cat si intravenos. Se recomanda asocierea fierului cu sucuri de citrice ce contin vitamina C. Se evita asocierea cu antiacide ce reduc nivelul acidului clorhidric din stomac.Trebuie precizat ca suplimentele de fier coloreaza scaunul in negru.

Este vorba despre anemii caracterizate prin macrocitoza (hematii mari) periferica si prezenta megaloblastilor (celule imature ce se vor transforma in macrocite) in maduva osoasa. Se datoreaza deficitului de vitamina B12 (cobalamina) si/sau acid folic (vitamina B9).

Vitamina B12 se afla doar in alimente de origine animala (carne). Se absoarbe la nivelul ileonului (ultima portiune de intestin subtire) terminal, cuplata cu o glicoproteina (numita factor intrinsec) secretata de celulele gastrice. Vitamina B12 se depoziteaza in ficat, iar rezervele ajung pentru trei-cinci ani.

Acidul folic se gaseste in vegetale si carne. Se absoarbe la nivelul duodenului si jejunului (primele parti ale intestinului subtire). Se depoziteaza tot in ficat, ca si vitamina B12, iar rezervele ajung pentru trei-patru luni.

Carenta de vitamina B12 si acid folic afecteaza sinteza de ADN, producand un dezechilibru al raportului ADN/ARN, ceea ce intarzie diviziunea ceulara, deci hematopoeza (producerea de hematii).

1. Anemie Biermer (pernicioasa) – apare prin carenta primara de vitamina B12, datorata lipsei factorului intrinsec;

2. Anemie parabiermeriana – apare prin carenta secundara de vitamina B12, ca urmare a unor alte boli: neoplasm gastric, rezectii gastrice, hepatita cronica, ciroza hepatica, tumori hepatice;

3. Anemie datorata deficitului de acid folic.

1. Anemia Biermer se caracterizeaza clinic prin prezenta a trei tipuri de sindroame (grupuri de semne si simptome):

a) Sindrom anemic;
b) Sindrom digestiv;
c) Sindrom neurologic.

a) Sindromul anemic consta in:
- cefalee (durere de cap), ameteli, paloare icterica (paloare galbuie);
- edem palpebral (infiltratia cu lichid a pleoapelor) si la nivelul gambelor (gambe umflate);
- facies buhait;
- par friabil cu tendinta de incaruntire.

b) Sindromul digestiv se compune din:
- dantura defectuoasa;
- limba rosie, depapilata (fara papile gustative), ce poarta numele de glosita Hunter;
- limba ustura la contactul cu alimente acide;
- atrofia mucoasei gastrice ceea ce duce la dureri epigastrice (in zona stomacului).

c) Sindromul neurologic
- tulburari de sensibilitate superficiala si profunda;
- paralizii;
- pareze;
- tulburari psihice cu stari paranoide.

2. Anemiile parabiermeriene si anemiile prin deficit de acid folic au aceleasi manifestari clinice ca cele Biermer, dar lipseste tabloul neurologic.

Tratamentul anemiilor megaloblastice se face prin terapie substitutiva cu vitamina B12, administrata oral, nazal sau intravenos, dupa caz. Se tine cont sa se investigheze eventuala prezenta a neoplaziilor, deoarece vitamina B12 favorizeaza producerea acestora.

De obicei, tratamentul cu cobalamina se mentine pentru tot restul vietii. Terapia cu folati (saruri ale acidului folic) este indicata in special gravidelor, femeilor care alapteaza, adolescentilor, in scopul de a preveni tulburarile de coagulare sanguina si ateroscleroza.