Anemia hemolitica

Anemia hemolitica este o afectiune care presupune distrugerea celulor rosii ale sangelui (eritrocitele), mai repede decat ar putea sa le produca maduva osoasa. Termenul medical pentru distrugerea eritrocitelor este hemoliza. Exista doua tipuri de anemie hemolitica:

intrinseca - distructia celulelor rosii din sange este cauzata de un defect din interiorul celulelor. Printre bolile de acest gen se enumera siclemia si talasemia, afectiuni caracterizate de faptul ca eritrocitele nu supravietuiesc la fel de mult timp ca si celulele rosii normale. Aceste boli sunt adesea mostenite.

extrinseca - celulele rosii din sange sunt sanatoase in momentul producerii dar mai tarziu sunt distruse de infectii, medicamente, hipersplenism. Exista si alte cauze ale anemiei hemolitice extrinseca (numita si anemie hemolitica imuna), printre care:

- infectii - hepatita, citomegalovirus, virusul Epstein-Barr (EBV), febra tifoida, E. coli (Escherichia coli) sau streptococc;

- medicamente - penicilina, medicatia contra malariei, sulfamide sau acetaminofen;

- leucemie sau limfom;

- tulburari autoimune - lupus eritematos sistemic, artrita reumatoida, sindromul Wiskott-Aldrich sau colita ulcerativa;

- diverse tumori.

Unele tipuri de anemie hemolitica extrinseca pot fi ameliorate temporar sau doar pentru cateva luni. Alte tipuri sunt cronice si includ perioade de remisie si recurenta.

Printre cele mai frecvente simptome ale anemiei hemolitice se enumera:

- paloare anormala a pielii;
- icter sau ingalbenirea pielii, sclerei ochilor si a gurii;
- culoarea inchisa a urinei;
- febra;
- slabiciune;
- ameteli;
- confuzie;
- intoleranta la activitati fizice;
- marirea splinei si a ficatului;
- cresterea frecventei cardiace (tahicardie);
- murmur cardiac.

Alaturi de un examen fizic complet, medicul poate recomanda urmatoarele teste de diagnostic:

- analize de sange (pentru masurarea valorilor hemoglobinei si a reticulocitelor, test ce releva cat de multe celule rosii din sange, noi, sunt produse);

- teste suplimentare de sange (pentru verificarea functiei hepatice si a prezentei anumitor anticorpi);

- analize de urina;

- aspiratia de maduva osoara si/sau biopsie - procedura care presupune recoltarea unei mostre de lichid din maduva osoasa (prin aspirati) si/sau substanta solida de maduva din tesutul osos (biopsie de baza), de obicei din oasele soldului. Se va evalua numarul, dimensiunea si maturitatea celulelor sanguine si/sau a celulelor anormale.

Tratamentul specific pentru anemia hemolitica va fi stabilit de catre medic pe baza:

- varstei, starii generale de sanatate si a istoricului medical;

- gradului de evolutie al bolii;

- cauza bolii;

- toleranta fata de anumite medicamente, proceduri sau modalitati de tratament;

- asteptari privind cursul bolii;

- optiuni si preferinte ale bolnavului.

Tratamentul anemiei hemolitice va varia in functie de cauza bolii si poate include:

- transfuzii de sange;

- corticosteroizi;

- imunoglobulina administrata intravenos (pentru intarirea sistemului imunitar).

In cazurile mai severe poate fi necesara spitalizarea, care va include urmatoarele masuri:

- transfuzia de schimb (similara cu o transfuzie normala de sange dar care prespune injectarea unei cantitati mai mari de sange bolnavului, de la o alta persoana - urmata de eliminarea unei cantitati egale de sange hemolizat);

- indepartarea chirurgicala a splinei;

- terapie cu imunosupresoare.