Sindromul Müller-Weiss, o boala degenerativa rara a piciorului

Sindromul Muller-Weiss, cunoscut si ca osteonecroza spontana a osului navicular, este o boala degenerativa rara a piciorului.

Osul navicular este scurt si prezinta o forma semilunara, asemanator cu o barca. El se articuleaza cu osul talus si cu cele trei oase mici cuneiforme. Acestea contribuie la formarea boltii transversale a piciorului, sustin greutatea corpului si au rol de propulsare a piciorului in mers.

Osul navicular este slab vascularizat in treimea sa mediala si se considera ca modificarile anatomice de la nivelul piciorului care pun si mai multa presiune pe osul deja slab vascularizat pot duce la osteonecroza acestuia, adica intreruperea locala a circulatiei sangvine cu fragmentarea osului.

Boala se regaseste cu precadere in decada a 4-a si a 5-a de viata, iar femeile sunt mai afectate ca barbatii.

Simptomele pot aparea dupa luni sau ani de zile de la instalarea bolii. Printre acestea se pot regasi:

- Durerea, simptom principal. Aceasta este localizata pe partea dorsala a piciorului. Initial, durerea este intermitenta si agravata de activitatea fizica. Ea apare fara a exista un traumatism direct la nivelul piciorului. Odata cu progresia bolii, durerea poate deveni invalidanta.
- Afectarea poate fi unilaterala (la un picior) sau bilaterala (la ambele picioare).
- Tulburarile de mers
- Edemul, regasit in stadiile avansate
- Eritemul (roseata pielii din zona respectiva).

Durerea poate fi resimtita si la examinarea clinica prin palparea zonei.

Sindromul Muller-Weiss este o boala idiopatica. Cauzele aparitiei bolii nu sunt pe deplin cunoscute. Se iau in considerare factorii genetici, dar nu a fost descoperita pana in prezent genele implicate in aceasta patologie. Pe de alta parte, au fost identificati o serie de factori de risc care pot favoriza aparitia sindromului Muller-Weiss.

Factori care pot influenta aparitia sindrormului Muller - Weiss

• Obezitatea sau excesul de greutate
• Sportul de performanta
• Deformarea de tip varus al piciorului, adica deviatia calcaiului spre interior
• Piciorul plat
• Fractura de stres
Toate acestea pun presiune suplimentara si repetitiva asupra osului navicular, care este slab vascularizat.

Este o boala greu de diagnosticat la inceput.

Pentru a pune un diagnostic se pot folosi urmatoarele investigatii:
- Examen radiologic
- Computer Tomograf (CT)
- Rezonanta Magnetica (RMN)

Pentru inceput, se efectueaza o radiografie antero-posterioara si laterala a piciorului.

Pozitia pacientului in timpul efectuarii radiografiei trebuie sa fie una in asa fel incat sa nu se puna presiune pe osul navicular si astfel, se prefera pozitia stand in picioare. In stadiile incipiente aceasta poate fi normala. Se poate observa pe radiografie o modificare a formei osului navicular, care din forma sa normala de “barca”, ia o forma de “virgula”.

Ulterior se poate face un examen CT sau RMN care poate indica date despre avansarea bolii si a structurilor din jur.

Din pacate, pana in prezent nu exista un tratament specific pentru acest sindrom. Se poate trata doar simptomatic, prin incercarea de a combate durerea.

Tratament conservator fara operatie:

- Fizioterapie cu scop antalgic care este indicata de medicul specialist

- Kinetoterapie pentru tonifierea musculaturii deficitare a piciorului si pentru pastrarea mobilitatii

- Analgezice si antiinflamatoare orale pentru ameliorarea simptomelor algice

- Infiltratii cu corticosteroizi, in cazul in care medicatia contra durerii nu este suficienta. Numarul infiltratiilor trebuie limitat pentru nu a accelera procesul de necroza. Ele se efectueaza cu pauze de minim 6 luni intre doze. De asemenea, infiltratiile PRP (cu plasma imbogatita cu trombocite) ar putea fi folositoare in stadiile incipiente.

- Repaus in activitatea fizica si scaderea in greutate

- Purtarea de incaltamine adecvata cu talonete ortopedice, care ajuta la diminuarea presiunii asupra osului navicular si a celor din jurul sau. Se recomanda incaltaminte cu sustinere laterala.
- Neurotomia percutana prin radiofrecventa - este o procedura inovatoare si folosita cu succes pentru controlul durerii de la nivelul picioarelor

Aceasta este o tehnica minim invaziva si se realizeaza cu anestezie locala. Un ac mic cu un electrod la capat este inserat tintit la nivelul nervului din zona osului afectat, iar prin intermediul caldurii produse de radiofrecventa vor da semnale nervului, iar acesta va inhiba semnalele dureroase transmise catre creier. Aceasta procedura dureaza aproximativ 20 de minute si se pot efectua mai multe sedinte in decursul anilor. Nu este un tratament definitiv, ci doar simptomatic.

Tratament chirurgical

Acest tip de tratament este luat in calcul ca o ultima solutie. El este individualizat in functe de caz si se ia in considerare dupa ce tratamentul conservator a esuat si durerile sunt persistente.

Nu exista un consens in ceea ce priveste tratamentul chirurgical standard. De exemplu, cea mai folosita tehnica in momentul de fata este artrodeza. Se poate practica artrodeza articulatiei adica fuziunea articulatiei prin intermediul unor suruburi metalice.

Raportul dintre risc si beneficiu in ceea ce priveste interventia chirurgicala trebuie atent analizat si discutat. Dupa o interventie chirurgicala, trebuie luat in calcul repausul total cu incarcarea progresiva pe piciorul operat.

Sindromul Muller-Weiss este rar. Numarul mic de studii si cazuri in ceea ce priveste acest sindrom fac dificile diagnosticarea si tratarea lui.

In cazul prezentei oricarui tip de durere la nivelul piciorului este important sa consultati un medic specialist, deoarece doar printr-un diagnostic corect se pot lua masuri precoce pentru a limita complicatiile ce pot aparea, in special complicatiile ireversibile pe care acest sindrom le poate lasa in urma sa.

Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7672802/
https://epos.myesr.org/poster/esr/ecr2017/C-1894
https://www.premierfoot.com/blog/disrupt-nerve-pain-with-radiofrequency-therapy