Modul de recoltare, prelucrare, transport si stocare a probelor de sange
Generalitati
SusRecoltarea probelor de sange reprezinta una dintre cele mai comune proceduri medicale. Fiecare etapa poate afecta calitatea specimenelor recoltate, cauzand rezultate eronate, prelungirea perioadei de spitalizare, amanarea diagnosticului si, in unele cazuri, utilizarea excesiva si inutila a antibioticelor.
Cuprins articol
- Generalitati
- Pregatirea pacientului
- Tehnica recoltarii cu sistem seringa
- Tehnica recoltarii cu sistemul Vacutainer ®
- Tehnica recoltarii sangelui capilar
- Prelucrarea probelor de sange dupa recoltare
- Factori care influenteaza rezultatele analizelor
- Transportul probelor
- Stocarea probelor in laborator
- Citeste pe aceeasi tema
Pregatirea pacientului
SusRecoltarea se efectueaza a jeun (pe nemancate), preferabil de dimineata, tinandu-se seama de efortul fizic efectuat si de ritmul circadian, ce pot inflenta anumiti parametri (testosteron, cortizol, dehidroepiandrosteron sulfat seric, catecolamine, melatonina etc.). De asemenea, in functie de analiza efectuata, poate fi necesara recoltarea unei probe unice sau a probelor multiple.
Pacientul va fi asezat intr-o pozitie comoda, pregatindu-se zona din care urmeaza a fi recoltate probele.
Tehnica recoltarii cu sistem seringa
Sus1. Se recolteaza din venele antecubitale. Se dezinfecteaza plica cotului cu un tampon cu alcool 70% sau tinctura de iod.
2. Se aplica garoul inainte de recoltare, la cel putin 2-3 centimentri, insa nu mai mult de un minut. Se introduce acul in tubul de recoltare, fixandu-l printr-o rotire usoara in sensul acelor de ceasornic. Acul steril trebuie sa aiba un calibru adecvat cantitatii de sange necesar.
3. Se punctioneaza vena, se slabeste garoul si se trage pistonul incet, pana cand fluxul sanguin se opreste.
4. Se indeparteaza tubul de ac, rotindu-l in sensul invers acelor de ceasornic. Atentie! Intai se va indeparta tubul, apoi acul.
5. Daca sunt necesare recoltari multiple, se vor repeta pasii 2-5.
Tehnica recoltarii cu sistemul Vacutainer ®
Sus1. Se dezinfecteaza plica cotului cu un tampon cu alcool 70% sau tinctura de iod si se aplica garoul pe brat inainte de recoltare, insa nu mai mult de un minut. Se penetreza tegumentul, tinand dispozitivul intre policele si indexul mainii drepte.
2. Cand acul a fost pozitionat in vena, se inverseaza pozitia mainilor, presad tubul de recoltare cu policele drept peste acul protejat din lacasul mansonului (indexul si mediusul drept fiind pe gulerasul mansonului).
3. Sangele va intra in tub proportional cu vacuumul din interior.
4. Se indeparteaza tubul cu mana dreapta, fixand cu mana stanga in continuare dispozitivul de recoltare.
4. Se agita tubul imediat, usor, prin rasturnare, pentru o amestecare cu anticoagulantul. Atentie! Nu se va scutura energic.
5. Daca sunt necesare recolari multiple, se vor repeta pasii 2-5. In cazul in care se recolteaza mai multe tuburi, cel cu citrat va fi al doilea.
Atentie! Recoltarea se va efectua direct in tub. Nu se recolteaza in seringa pentru a se transfera in recipient, intrucat exista riscul de coagulare a sangelui. O proportie incorecta sange:anticoagulant poate determina rezultate modificate ale testelor de laborator.
Instructiuni de evitare a hemolizei
- se vor folosi manusi sterile, de unica folosinta;
- se vor utiliza ace standard, nu mai mic de 21-22 G, cu exceptia copiilor si a pacientilor varstnici, cu vene dificil de punctionat;
- recipientele trebuie tinute la temperatura camerei;
- se va evita punctionarea zonelor unde exista leziuni cutanate vizibile. De asemenea, se va evita recoltarea dintr-o zona cu hematoame;
- este necesara uscarea zonei dezinfectate inainte de punctionare;
- daca se va folosi tehnica recoltarii cu sistem seringa, se va indeparta intai tubul, apoi acul din seringa. In cazul utilizarii tehnicii de recoltare cu sistem Vacutainer ®, se va asigura proportia sange:aditiv, pentru a evita modificarea rezultatelor de laborator;
- se va asigura amestecul sangelui cu anticoagulantul/aditivul/conservantul, prin agitarea usoara a recipientului. Se va evita agitarea energica, intucat aceasta poate cauza coagularea sau hemoliza sangelui.
Aditivi
In scopul evitarii coagularii sangelui, se vor utiliza recipiente ce contin substante anticoagulante. Pentru a putea diferentia tipul de anticoagulant utilizat, colectoarele prezinta diferite culori:
- dop albastru: citrat Na3, 3,2%, 0.5 ml;
- dop negru: citrat Na3, 3,2%, 1 ml;
- dop mov: EDTA K3;
- dop rosu: fara anticoagulant, fara gel separator;
- dop bleumarin: EDTA (pentru metale);
- dop incolor: fara anticoagulant, cu gel separator.
Tehnica recoltarii sangelui capilar
SusAceasta este utila in special copiilor. Recoltarea se efectueaza din pulpa degetului sau lobului urechii, iar la sugari, din haluce sau calcai. Recoltarea se va face dimineata, a jeun (pe nemancate), cu exceptia cazurilor de urgenta.
Instructiuni:
- se dezinfecteaza zona cu un tampon cu 70% alcool sau tinctura de iod;
- se sterge cu un tampon uscat;
- se inteapa cu un ac steril in unghi de 45 grade fata de linia mediana a pulpei degetului sau cu o lanteta speciala in lobul urechii;
- prima picatura de sange se sterge cu un tampon uscat;
- se recolteaza picaturile urmatoare, prin apasare usoara a degetului la o distanta de cel mult 2 centimetri de la locul intepaturii.
Atentie! La nou-nascuti, adancimea intepaturii nu trebuie sa depaseasca 2,4 milimetri, pentru a evita lezarea osului calcaneu. Pentru evitarea acestor situatii, se recomanda utilizarea unor lantete semiautomate de unica folosinta.
Prelucrarea probelor de sange dupa recoltare
SusSangele recoltat in colectoare fara anticoagulant/aditivi, cu sau fara gel separator, se va lasa sa se sedimenteze, dupa care va fi centrifugat, separandu-se serul, ce contine toti componentii serici, mai putin fibrinogenul. De retinut ca plasma retine fibrinogenul, in timp ce in ser acesta este inlaturat.
Avantajele si dezavantajele determinarii in plasma vs ser
Avantaje: - se poate creste viteza de rotatie, scurtand astfel timpul de centrifugare;
- se obtine mai multa plasma decat ser dintr-o proba de sange;
- risc scazut de aparitie a hemolizei si trombocitolizei;
- rezultatele obtinute exprima mai exact statusul in vivo al pacientului.
Dezavantaje: - electroforeza proteinelor poate fi alterata;
- unele anticoagulante pot interfera cu metodele de determinare, precum cele care contin litiu sau amoniu.
Faza pre-centrifugare
Se recomanda ca serul sau plasma sa fie separate in maximum 2 ore din momentul recoltari (risc crescut de modificare a rezultatelor obtinute).
De asemenea, este contraindicata refrigerarea probelor de sange, intrucat aceasta poate determina rezultate fals crescute (de exemplu, pentru determinarea potasiului, temperatura scazuta inhiba glicoliza, favorizand eliberarea potasiului din celule).
Probele vor fi racite prin plasarea acestora intr-un recipient ce contine apa cu gheata pentru determinarea urmatoarelor teste: catecolamine, ACTH, acid lactic, gastina.
Centrifugarea
Atentie! Centrifugarea se efectueaza numai dupa ce sangele a coagulat complet (aprox. 30 minute la pacientii care nu urmeaza un tratament cu anticoagulante).
Centrifugarea probelor se efectueaza timp de 5 minute, la 3000 g. In situatiile in care se doreste obtinerea unei plasme deplachetate, este recomandat ca proba sa fie centrifugata 15-30 minute, la 2000-3000 g.
Este contraindicata recentrifugarea probelor. De asemenea, probele recoltate in tuburi cu gel separator nu se vor recentrifuga.
In scopul evitarii contaminarii probelor, transferul in tuburi secundare se va realiza cu mare atentie.
Criterii de respingere a probelor
Laboratoarele isi asuma dreptul de a respinge probele in urmatoarele situatii:
- probele sunt recoltate in specimene improprii sau fara conservanti adecvati;
- cantitate insuficienta;
- probe stocate/transportate inadecvat;
- probe hemolizate.
In cazul respingerii probelor de catre laborator, acesta va anunta sectia sau locul unde s-a facut recoltarea, pentru repetarea recoltarii.
Factori care influenteaza rezultatele analizelor
Sus- ingestia alimentelor (modifica concentratiile trigliceridelor, glicemiei, bilirubinei, proteinelor, calciului, fierului, sodiului, transaminazelor, ureei, fosfatilor anorganici, colesterolului, acidului uric);
- ingestia de alcool (cauzeaza cresterea nivelului trigliceridelor, aldosteronului si scaderea colesterolului, ADH, prolactinei);
- exercitiile fizice intense (determina cresterea ureei, glucozei si transaminazelor);
- interventiile chirurgicale (acestea cresc concentratiile leucocitelor, VSH-ului, fibroinogenului etc. si scad concentratiile albuminei si colesterolului);
- ciclul menstrual (estradiolul, progesteronul, FSH si LH prezinta variatie ciclica. De retinut ca valorile fierului si ale fosforului scad in timpul menstruatiei, iar cele ale colesterolului scad in timpul ovulatiei);
- infometarea (scaderi ale prealbuminei, trigliceridelor, glucozei, ureei, prealbuminei; determina cresterea concentratiilor corpilor cetonici, acizilor grasi liberi, creatininei, acidului uric, GOT);
- fumatul in dimineata recoltarii (cauzeaza cresterea adrenalinei, aldosteronului, cortizolului si acizilor grasi);
- aplicarea prelungita a garoului (determina cresterea proteinelor, lipidelor, enzimelor si scaderea ureei, glucozei, potasiului, timpilor de coagulare, clorului, creatininei si a fosfatilor anorganici);
- interferente medicamentoase (contraceptive orale, warfarina, teofilina, rifampicina, cisplatin, ciclofosfamida, fenitonin, metronidazol, novobiocin, allopurinol).
Transportul probelor
SusTimpul de transport al probelor poate fi:
- scurt, cand clinica se afla in acelasi loc cu laboratorul;
- mediu, atunci cand clinica se afla in aceeasi localitate cu laboratorul;
- lung, atunci cand probele recoltate se transmit catre laborator prin curier sau posta.
Tranportul probelor se poate realiza astfel:
- in conditii ambientale (se vor ambala probele in materiale termoizolante);
- refrigerate (transport la rece, 4-12 grade Celsius, plasarea unor baterii refrigerabile, ce vor fi reincarcare zilnic. Atentie! Probele trebuie plasate in apropierea bateriei refrigerabile, nu direct pe acestea);
- congelate (transport in gheata carbonica).
In cazul probelor cu transport scurt sau mediu, acestea vor fi transportate in mediul ambiental, in pungi sau containere speciale. In cazul celor cu transport prin curier sau posta, se recomanda evitarea transportului sangelui integral. In cazul probelor cu timp lung de transport, anumiti parametri raman stabili 24 ore - 4 zile (electroliti, enzime), insa hematocritul, VEM si concentratia eritrocitelor se pot modifica.
La pacientii care nu sunt heparinizati, sangele recoltat pe citrat este stabil 8 ore (utilizat pentru determinatea APTT, proteinei C, timpului de trombina, timpului de protrombima si a factorului V). Atentie! Aceasta nu este valabila pentru determinarea proteinei S si a factorului VIII.
La pacientii heparinizati, sangele va fi pastrat la temperatura camerei sau la frigider timp de cel mult 4 ore.
Este contraindicata decongelarea probelor transportate in gheata carbonica, intrucat poate cauza rezultate eronate.
Stocarea probelor in laborator
SusProbele pot fi stocate dupa cum urmeaza:
- probe pentru hematologie: 24 ore, 19-23 grade Celsius;
- biochimie si imunochimie: o saptamana, 2-4 grade Celsius;
- determinarea hormoni si markeri tumorali: 2 saptamani, -20 grade Celsius;
- alergologie si boli autoimune, 2 saptamani, -20 grade Celsius;
- screening prenatal TORCH, serologie sifilis la care s-au obtinut rezultate pozitive, 1 luna, -20 grade Celsius;
- studii, tulpini de control, materiale de referinta si control, pana la utilizare, -70 grade Celsius;
- incarcatura virala HIV, indefinita, -70 grade Celsius;
- coagulare, 8 ore, 19-23 grade Celsius.
Vacutainer ® este marca inregistrata a Becton, Dickinson and Company
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Analize medicale
- Dr. Marusia Valentina Uscatescu - Institutul de boli cardiovasculare prof. dr. C. C. ILIESCU (in cadrul Spitalului FUNDENI)
- Dr. Antoanela Curici -
- Dr. Mirel Becleanu -
- Dr. Florina Cristina Grigore -
- Dr. Maria Olga Stoianovici -