Ce este incompatibilitatea de Rh?

Atunci cand o femeie si copilul ei nenascut poarta diferiti factori Rhesus (Rh), starea lor se numeste incompatibilitate de Rh. Incompatibilitatea de Rh apare atunci cand mama are Rh negativ, iar fatul are Rh pozitiv. Factorul Rh reprezinta o proteina specifica gasita pe suprafata celulelor rosii din sange.

La fel ca si grupa sangvina, factorul Rh este mostenit de la parinti. Majoritatea oamenilor au Rh pozitiv, dar un procent mic de oameni sunt Rh negativi. Acest lucru inseamna ca celulele lor rosii din sange nu au proteina Rh.

Factorul Rh nu afecteaza in mod direct sanatatea. Cu toate acestea, factorul Rh devine important in timpul sarcinii. Daca o femeie are Rh negativ, iar fatul are Rh pozitiv, atunci organismul mamei va considera proteina Rh a fatului ca fiind straina, daca sistemul imunitar este expus la aceasta.

Daca celulele sangvine ale fatului patrund in fluxul sangvin al mamei, acest lucru putand avea loc in timpul sarcinii, al travaliului sau al nasterii, sistemul imunitar matern va crea anticorpi impotriva acestor celule. Anticorpii au rolul de a distruge substantele straine patrunse in organism.

Daca o persoana are un tip de sange cu Rh negativ se considera sensibilizata la tipurile pozitive de sange, daca organismul a creat acesti anticorpi. In cazul sarcinii, organismul matern poate trimite anticorpi prin placenta pentru a ataca celulele rosii din sangele nou-nascutului. Placenta reprezinta organul de legatura dintre fat si mama.

Simptomele incompatibilitatii de Rh la fat pot varia de la usoare la severe. Cand anticorpii materni ataca hematiile copilului, poate sa apara boala hemolitica, acest lucru insemnand distrugerea hematiilor.

Cand hematiile sunt distruse, bilirubina se poate acumula in sangele nou-nascutului. Bilirubina este o substanta chimica produsa prin procesul de degradare al globulelor rosii din sange.

Prezenta unei cantitati prea mari de bilirubina este un semn ca ficatul, organul responsabil de prelucrarea celulelor sanguine vechi, are probleme in desfasurarea functiei sale.

Nou-nascutul poate prezenta unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome, daca nivelul bilirubinei este ridicat dupa nastere:
• Icter (ingalbenirea pielii si a sclerei);
• Letargie;
• Scaderea tonusului muscular.

Aceste simptome vor disparea dupa terminarea tratamentului pentru incompatibilitatea de Rh.

Orice femeie care are Rh negativ si are un copil cu in barbat al carui factor Rh este pozitiv sau necunoscut, este in pericol pentru incompatibilitatea de Rh.

Cu toate acestea, avand in vedere procentul scazut al persoanelor cu factor Rh negativ, acest lucru se intampla rar. Potrivit studiilor de specialitate, procentele pentru fiecare grupa de sange se impart astfel:

Grupa 0+ are o frecventa de 37,4%;
Grupa 0- are o frecventa de 6,6%;
Grupa A+ are o frecventa de 35,7%;
Grupa A- are o frecventa de 6,3%;
Grupa B+ are o frecventa de 8,5;
Grupa B- are o frecventa de 1,5%;
Grupa AB+ are o frecventa de 3,4%;
Grupa AB- are o frecventa de 0,6%.

Este nevoie de timp pentru ca organsimul sa dezvolte anticorpi, astfel incat copiii nu sunt, de obicei, afectati. Cu toate acestea, daca o mama a devenit sensibilizata din cauza unui avort provocat sau a unui avort spontan, prima ei nastere a unui copil viu poate fi afectata de incompatibilitatea de Rh.

O mama poate fi expusa la sange Rh pozitiv in timpul anumitor teste sau proceduri medicale prenatale. Un exemplu este amniocenteza, prin care medicul utilizeaza un ac pentru a indeparta o parte din lichidul din sacul gestational. Acest fluid poate fi testat pentru a verifica problemele fatului in curs de dezvoltare.

Un test de sange pentru a determina factorul Rh al copilului trebuie facut inca de la prima vizita prenatala.

Daca mama are Rh-ul negativ, iar partenerul acesteia are tot Rh negativ, nu sunt motive de ingrijorare, insa daca partenerul are Rh-ul pozitiv, medicul poate cauta semne de incompatibilitate de Rh.

Un test pozitiv indirect Coombs reprezinta un semn al incompatibilitatii de Rh. Acest test utilizeaza o proba de sange pentru a cauta prezenta anticorpilor care distrug celulele din plasma recoltata de la mama.

Valori mai mari decat cele normale ale bilirubinei in sangele nou-nascutului poate, de asemenea, sa insemne o incompatibilitate de Rh. La un nou-nascut cu varsta mai mica de 24 de ore, nivelul normal al bilirubinei trebuie sa fie mai mic de 6 miligrame pe decilitru.

Semnele de distrugere ale hematiilor din sangele fatului pot indica incompatibilitatea de Rh. Aceasta poate fi determinata de forma si structura celulelor rosii din sange atunci cand sunt examinate microscopic.

Tratamentul se concentreaza asupra prevenirii efectelor incompatibilitatii. In cazurile usoare, fatul afectat poate fi tratat dupa nastere cu:

• Transfuzii de sange;
• Hidratare;
• Electroliti, pentru reglarea metabolismului;
• Fototerapie.

Fototerapia implica mentinerea copilului in apropierea luminilor fluorescente pentru a ajuta la reducerea bilirubinei din sange.

Aceste proceduri pot fi repetate pana cand anticorpii Rh negativi si excesul de bilirubina au fost indepartate din sangele nou-nascutului. Rata repetarilor depinde de gravitatea incompatibilitatii de Rh.

Daca medicul descopera ca anticorpii s-au format in timpul sarcinii, aceasta trebuie monitorizata indeaproape.
Incompatibilitatea de Rh poate fi prevenita prin administrarea unei injectii cu imunoglobulina anti-D (Rh) in primul trimestru de sarcina.

Acest produs contine anticorpi pentru factorul Rh. Daca fatul are Rh pozitiv, este necesara administrarea unei alte doze la cateva zile dupa nastere.

Cazurile severe, in care efectele incompatibilitatii de Rh nu sunt impiedicate, pot determina complicatii grave ce pot include:

• Leziuni cerebrale, cunoscute sub denumirea de kernicterus;
• Acumulare de lichid si edem;
• Afectiuni mentale;
• Tulburari de miscare, auz si vorbire;
• Convulsii;
• Anemie;
• Insuficienta cardiaca;
• Deces.

Incompatibilitatea de Rh reprezinta rareori o problema in tarile cu ingrijiri medicale bune.

Aceasta afectiune poate fi prevenita. Daca exista suspiciunea unei sarcini, iar mama are Rh-ul negativ, trebuie discutat cu medicul pentru a stabili cel mai bun plan.

Daca tatal copilului are Rh pozitiv sau daca tipul de sange nu este cunoscut, tratamentul preventiv cu imunoglobuline poate preveni efectele grave.
In mod normal, toate femeile insarcinate ar trebuie sa fie testate pentru determinarea factorului Rh. Testele de sange sunt asociate cu riscuri foarte mici sau absente.

Pentru o mama cu Rh negativ, riscurile cresc progresiv odata cu alte sarcini, deoarece corpul realizeaza mai multi anticorpi. Din fericire, exista teste de screening si tratamente eficiente, sigure. Astfel, efectele incompatibilitatii de Rh sunt foarte rare in acest moment.