Vertijul - tulburari de echilibru

Definitia exacta e vertijului este iluzia miscarii sau senzatia de rotatie a obiectelor in raport cu persoana sau a persoanei in raport cu obiectele.

Dar in limbaj obisnuit, nu se refera doar la iluzia miscarii ci si la senzatia cronica sau intermitenta de pierdere a echilibrului. Vertijul este o senzatie subiectiva, descrisa adesea prin cuvantul ameteala".

Ceea ce experimenteaza pacientul nu poate fi experimentat de altcineva. Multe persoane cu aceasta tulburare nu sunt corect evaluate si diagnosticate.

Vertijul la copii mici este foarte rar, dar nu imposibil.

Apare mai frecvent in jurul varstei de 20 de ani, dupa care efecteaza toate grupele de varsta.

Consecintele vertijului devin mai evidente pe masura ce individul inainteaza in varsta, deoarece pierderea echilibrului la pacientii varstnici se poate solda cu fracturi majore.

Marea majoritate a cauzelor de veritj sunt tratabile prin fizioterapie, medicatie, interventie chirurgicala si rabdare.

Rabdare, deoarece multe dintre cauzele de vertij se remit spontan. Principalul element in alegerea medicului consta in experienta sa in ceea ce priveste aceasta afectiune.

Exista numeroase cauze ce pot declansa vertijul, dar aceast simptom este in general cauzat de viroze banale, traumatism cranian sau boala Maniere.

Acestea sunt cauzele cele mai frecvente. Toti acesti factori afecteaza urechea interna. La nivelul urechii interne se gaseste receptorul ce ne ofera informatii legate de pozitia noastra in spatiu.

Cand apar disfunctii la acest nivel, ne pierdem simtul de echilibru si adesea resimtim simptome precum vertij, greata, voma si pierderea echilibrului.

De asemenea vertijul poate apare si in alte afectiuni ale urechii interne, in afectiuni neurologice precum si in multe alte afectiuni generale.

Jocurile pe calculator

Este posibil ca un copil sa sufere de vertij in conditiile in care se joaca pe calculator un joc ce simuleaza miscarea: jocurile 3-D pot declansa o senzatie scurta de vertij dar aceasta nu va fi persistenta.

Stresul psihic si vertijul

Stresul psihic poate inrautati multe forme de vertij, dar el in sine nu il poate declansa.

Vertijul pozitional

Vertijul pozitional se refera la o varietate de situatii in care o modificare a pozitiei capului determina o senzatie de ameteala.

Cea mai frecventa forma este Vertijul Paroxistic Pozitional Benign (VPPB). In VPPB, atunci cand individul se intinde cu urechea afectata indreptata spre podea, apare o senzatie scurta doar foarte intensa ca pamantul se invarte.

Ataxia si vertijul

Ataxia defineste miscarile dezordonate sau tulburari de coordonare a miscarilor.

Tulburarile la nivelul urechii interne nu produc ataxie per se, dar pot fi confundate cu aceasta.

Ataxia este produsa de tulburari la nivelul cerebelului, acesta actionand impreuna cu urechea interna pentru mentinerea echilibrului si controlul miscarilor fine.

Boala Meniere si vertijul pre-menstrual

Acest fenomen nu este neobisnuit deoarece boala Meniere se agraveaza in conditiile unei retentii de sare.

In timpul perioadelor de menstruatie apare o retentie de sare, astfel ca anumite femei ce sufera de boala Meniere prezinta o inrautatire a simptomatologiei in timpul perioadei menstruale.

Anxietatea si vertijul

Poate exista o relatie intre anxietate si vertij. Vertijul declanseaza o stare anxioasa foarte accentuata la majoritatea indivizilor.

Anxietatea, nu produce vertij. Totusi, daca se asociaza cu afectiuni ce declanseaza vertij, aceasta il poate exacerba.

Persoanele ce sufera de anumite tulburari de anxietate precum atacurile de panica. pot experimenta fenomene de tipul vertijului.

Labirintita si vertijul

Labirintita este o presupusa infectie virala a nervului vestibular. Aceasta determina o pierdere brusca a functiei de echilibru intr-o ureche.

Creierul compune in mod normal informatia primita de la ambele urechi.

Atunci cand executi o miscare de intoarcere, semnalele primite de la o ureche se intensifica in timp ce semnalele primite de la cealalta ureche scad in intensitate.

Creierul analizeaza informatiile de la ambele urechi si concluzioneaza: "Ma intorc".

Atunci cand apare labirintita, semnalele de la urechea respectiva pierd brusc din intensitate.

Astfel, creierul primeste informatii diferite de la cele doua urechi aparand senzatia de rasucire continua.

Acest fenomen se asociaza cu greata si varsaturi si din nefericire dureaza aproximativ trei zile. Este normal ca timp de cateva saptamani sa te simti putin "dezechilibrat". In mod normal, dupa trei sau patru saptamani echilibrul revine la normal.

Exista doua specialitati ce se pot ocupa de aceasta problema: neurologia si ORL.

In conditiile in care numeroase forme de vertij se remit fara tratament, este de recomandat in fazele initiale consultul medicului de familie, consultul specialistului fiind recomandat doar pentru cazuri cronice.

Consult ORL este indicat in functie de situatie. Anumiti specialisti ORL sunt specializati in aceasta problema. Ar fi de recomandat un medic specializat in ORL sau neurologie ce are experienta in evaluarea si tratamentul vertijului.

Este posibil ca simptomele vertijului sa fie confundate cu cele ale unei alte boli. Acest lucru se intampla frecvent, in special datorita folosirii cuvantului "ameteala".

Acest cuvant inseamna multe lucruri pentru multa lume.

Ameteala se poate referi si la cefalee usoara, aceasta situatie nefiind legata de vertij ci de anumite afectiuni vasculare.

Ameteala poate insemna si vertij si sunt foarte putine cauze de vertij ce nu au punct de plecare urechea interna.

In anumite conditii, diferite tipuri de accidente vasculare pot declansa vertij, dar aceste afectiuni se asociaza si cu alte semne neurologice.

Tratament chirurgical

Anumite tipuri de vertij pot fi corectate prin interventie chirurgicala.

Daca vertijul este cauzat de boala Meniere, cu modificarea treptata a functiei urechii interne, aceasta deteriorare neputand fi stopata de medicatie, interventia chirurgicala este recomandata pentru eliminarea simptomatologiei.

Fizioterapia

In formele de vertij in care urechea a suferit leziuni dar functia urechii se mentine la acelasi nivel fara a se deteriora odata cu trecerea timpului, fizioterapia poate fi de mare ajutor.

Atunci cand urechea interna este lezata, pacientii pot resimti o pierdere severa a echilibrului pentru cateva zile.

Daca aceasta situatie se mentine si dupa cateva saptamani, atunci fizioterapia ii poate ajuta sa isi recapete echilibrul. Fizioterapia functioneaza prin antrenarea creierului sa compenseze pierderea functiei urechii interne exact in acelasi mod prin care poti face un muschi mai puternic antrenandu-l.

Tipul de fizioterapie recomandat pentru tratamentul vertijului se cheama reabilitare vestibulara si este o forma destul de noua de fizioterapie.

Aceasta consta din miscari ce inrautatesc intr-o etapa initiala vertijul si din miscari de echilibrare destul de dificile.

Prin aceste miscari, sistemul de echilibrare al creierului invata sa functioneze mai bine.

Miscarile constau in deplasarea ochilor dintr-o parte in alta, rotatia capului dintr-o parte in alta, rotatia capului in timp ce te deplasezi pe un coridor etc.

Repozitionarea particulelor

Manevrele de repozitionare a particulelor reprezinta o componenta a tratamentului VPPB. VPPB este cauzat de scaderea functionalitatii otocitelor din urechea interna.

Otocitele contin cristale de carbonat de calciu ce au un rol esential in mecanismul de mentinere al echilibrului.

In VPPB, aceste cristale capata un grad de mobilitate anormal in urechea interna. Atunci cand individul se aseaza brusc intr-o pozitie decliva, otolitii (cristalele de carbonat de Ca) stimuleaza in mod anormal urechea interna. Rezultatul este aparitia unei senzatii de vertij, brusc si intens.

Manevrele de pozitionare ale particulelor constau intr-o serie de miscari ale organismului ce modifca pozitiile otolitilor astfel incat sa nu cauzeze simptome.

Aceste manevre sunt foarte eficiente si nu necesita decat cateva minute pentru a fi realizate.