Semnele deshidratarii la copii

Deshidratarea are loc atunci cand corpul consuma sau pierde mai multe lichide decat bea. Deshidratarea poate sa afecteze pe oricine, inclusiv copilul mic. De obicei, lichidele sunt aduse in corp prin ceea ce bem si mancam. Dar diareea, varsaturile, boala sau vremea foarte calda pot sa duca la pierderea de lichide si la deshidratare.

Parintii trebuie sa fie atenti la semnele care arata deshidratarea, deoarece asta poate sa conduca la complicatii grave si, in cazurile severe, poate fi chiar fatala. Tratata corect si atent, deshidratarea este complet vindecabila.

Daca exista o infectie la nivelul stomacului sau intestinului, copilul vomita, are diaree, refuza sa bea sau sa manance, copilul trebuie observat pentru a se depista semnele deshidratarii.

Parintii trebuie sa fie constienti ca, la varste mici, copiii nu pot sa inteleaga primele simptome ale setei ori deshidratarii si nici nu sunt capabili sa le comunice.

Este vital deci sa nu se astepte pana cand copilul este excesiv de insetat pentru a se lua masuri.

Semnele deshidratarii pot include:

- urinarea mai putin frecventa.
- scutece uscate sau lipsa urinarii pentru mai mult de 3 ore.
- nu are lacrimi cand plange.
- buze crapate.
- gura uscata.
- ochi afundati.
- apatie.
- somnolenta.
- slabiciune generala a organismului.
- copilul plange sau este agitat.
- mucus uscat si lipicios pe limba sau in gura.
- respiratie si puls accelerate.

Multe cazuri de deshidratare la copil sunt rezultatul faptului ca acesta nu a baut suficienta apa. Dar uneori este posibil ca o infectie, o afectiune sau o tulburare sa conduca la deshidratare.

Factorii de risc sunt:

- aportul insuficient de apa.
- varsaturile.
- diareea.
- infectiile virale cu rotavirus, Norwalk virus sau adenovirus.
- infectiile bacteriene cu Salmonela, Escherichia coli, Campylobacter sau Clostridium difficile.
- infectiile cu paraziti ca Giardia.
- transpiratia excesiva cauzata de febra sau canicula.
- febra.
- bolile cronice ca diabet, boli ale intestinelor, boala celiaca si fibroza chistica.
- reactia la anumite medicamente.
- vreme calduroasa si umeda.

Pentru a intelege cauzele si severitatea deshidratarii copilului mic, medicul va lua in considerare istoricul sau medical, va discuta cu parintii despre semnele si simptomele observate si va trece la examinarea copilului.

Medicul poate sa recomande si teste specifice de laborator pentru a determina tratamentul optim. Testele pentru identificarea cauzelor deshidratarii includ:

- analize complete ale sangelui pentru vedea daca este vreo infectie.
- analiza chimica a sangelui pentru a identifica dezechilibrele electrolitilor.
- analize ale urinei pentru a descoperi daca exista vreo infectie urinara, pentru a determina severitatea deshidratarii si pentru a verifica daca nu este vorba de un diabet nedepistat.
- examene bacteriologice pentru a descoperi infectia.
- radiografie a toracelui.
- testarea pentru rotavirus.
- analiza scaunului.
- punctie lombara pentru a analiza lichidul cefalorahidian.

Parintii pot trata deshidratarea copilului mic acasa. Primul pas este sa inlocuiasca pierderea lichidelor prin rehidratarea orala cu lichide care ofera in acelasi timp si un aport de electroliti si zahar pentru a remedia pierderile suferite.

Produse de rehidratare orala se pot achizitiona fara reteta din farmacii, magazine sau online.

Supe limpezi, limonade, sorbeturi, solzisori de gheata pot ajuta rehidratare, in special daca copilul refuza sa bea apa.

Daca este necesar tratamentul medical, medicul poate prescrie rehidratarea sub forma de solutie de rehidratare intravenoasa.

Copilul care a fost bolnav poate sa reinceapa alimentatia dupa 4 ore de la ultima varsatura. Pentru alinarea simptomelor de diaree si varsaturi la copii, este raspandita utilizarea unui regim alimentar constituit din banane, orez, suc de ananas si paine prajita.

Desi aceasta formula este sigura si are efecte pozitive recunoscute, nu s-au facut inca cercetari care sa confirme cat de bine functioneaza. O testare din 2016 recunoaste ca supa de orez este eficienta, impreuna cu solutiile de rehidratare orala pentru tratarea diareei acute la copiii cu varste intre 8 si 24 de luni.

Parintii ar trebui sa se prezinte la medic cu copilul atunci cand acesta:

- nu a urinat pentru mai mult de 3 ore.
- a urinat mult mai putin decat de obicei.
- are diaree care dureaza de mai mult de 24 de ore.
- are gura uscata.
- are febra mai mare de 38,5 C.
- dureri abdominale sau rectale.
- plange fara lacrimi.
- are scaun cu sange.

Deshidratarea poate sa se agraveze. Daca nu este posibil sa gasim un medic, este vital sa chemam serviciul de ambulanta sau sa mergem de urgenta la un spital din apropiere daca copilul:

- are gura uscata.
- are dureri abdominale foarte mari.
- este letargic, sau nu se poate trezi.

Deshidratarea poate fi prevenita prin cunoasterea factorilor de risc si furnizand copilului la timp lichidele necesare hidratarii lui. Urmatoarele tehnici pot fi de asemenea de ajutor:

Daca copilul are diaree, vomita sau prezinta semnele unei deshidratri usoare, dati-i cat mai curand posibil o solutie de rehidratare orala.

Cand afara este foarte cald si soare, nu il expuneti brusc in arsita, ci treptat, pentru ca organismul sau sa aiba timp sa se aclimatizeze cu caldura.

Asigurati-va ca a baut suficienta apa de-a lungul zilei, mai ales daca nu se simte prea bine sau daca afara este foarte cald.

Dati-i copilului apa plata, in loc de bauturi indulcite, deoarece bauturile si alimentele dulci sau sarate produc deshidratare.

In cele mai multe cazuri, copiii mici se deshidrateaza din cauza unei infectii simple. Deshidratarea asociata unei boli poate sa aiba efecte secundare nedorite si complicatii serioase si poate sa fie fatala daca nu este tratata.

Dand copilului suficiente lichide folosind solutii de rehidratare orala sau intravenoasa, daca este necesar, ar trebui sa asigure recuperarea completa.