Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Reguli de combinare a alimentelor, realitate sau fictiune?

Actualizat la data de: 27 Mai 2021
Consultant medical:

Dr. Corello Mirela
Medic Specialist in nutritie si siguranta alimentatiei

Clinica: Nutrisistem

Combinatiile alimentelor

Sus
Reguli de combinare a alimentelor, realitate sau fictiune?

Combinarea alimentelor este o filozofie a alimentatiei care are radacini stravechi, in medicina ayurvedica din India antica. Principiile combinarii alimentelor au fost reluate la inceputul anilor 1900 prin dieta Hay. De atunci, au devenit o baza pentru multe diete moderne.

Sustinatorii dietelor care combina alimentele, considera ca o combinare necorespunzatoare a alimentelor poate duce la boli, acumularea de toxine si suferinta digestiva.
In general, dietele care combina alimentele atribuie alimentele diferitelor grupuri.

Acestea sunt de obicei impartite in carbohidrati si amidon, fructe (inclusiv fructe dulci, fructe acide si pepeni), legume, proteine si grasimi. Alternativ, unele planuri clasifica alimentele ca fiind acide, alcaline sau neutre. Dietele care combina alimentele, specifica modul in care ar trebui sa combinati aceste grupuri la o masa.

Cuprins articol

  1. Combinatiile alimentelor
  2. Reguli de combinare a alimentelor
  3. Exemple de combinare a alimentelor, bazate pe dovezi
  4. Concluzii
  5. Citeste pe aceeasi tema

Reguli de combinare a alimentelor

Sus

Cele mai comune reguli includ urmatoarele:
• Fructele se consuma numai pe stomacul gol, in special pepenii;
• Nu combinati amidon si proteine;
• Nu combinati amidonul cu alimente acide;
• Nu combinati diferite tipuri de proteine;
• Consumati produse lactate numai pe stomacul gol, in special laptele.

Alte reguli se refera la combinarea proteinelor cu grasimi, zaharul trebuie consumat numai singur, iar fructele si legumele trebuie consumate separat.

Regulile combinarii alimentelor se bazeaza in principal pe doua credinte.

Prima este ca, deoarece diferite alimente sunt digerate la viteze diferite, combinarea unui aliment cu digestie rapida cu un aliment cu digestie lenta provoaca un „blocaj de trafic” in tractul digestiv, ducand la consecinte negative asupra digestiei si sanatatii.

A doua credinta este ca alimentele necesita enzime diferite pentru a fi descompuse si ca aceste enzime functioneaza la niveluri diferite de aciditate – in intestine. Astfel ca prin combinarea a doua alimente care necesita niveluri de pH diferite, organismul este pus in imposibilitatea de a le digera corespunzator. Sustinatorii dietelor care combina alimentele considera ca aceste principii sunt esentiale pentru o digestie adecvata.

Ce spune dovezile stiintifice?

De fapt, nu exista dovezi care sa sustina majoritatea presupuselor principii ale combinarii alimentelor. Multe dintre dietele originale care combina alimentele au fost dezvoltate acum mai bine de 100 de ani, cand se stia mult mai putin despre nutritia si digestia umana.

Regulile combinarii alimentelor se bazeaza in mare parte pe ideea ca organismul nu este echipat pentru a digera mesele mixte.
Acest lucru pur si simplu nu este real, corpul uman fiind echipat cu sisteme enzimatice complexe si avand posibilitatea de a regla atat PH-ul cat si cantitatea de enzime necesare.
De exemplu, legumele si cerealele sunt de obicei considerate a fi alimente care contin carbohidrati. Dar toate contin si cateva grame de proteine pe portie. Si carnea este considerata un aliment proteic, dar chiar si carnea slaba contine unele grasimi.

Prin urmare - deoarece multe alimente contin o combinatie de carbohidrati, grasimi si proteine - tractul digestiv este intotdeauna pregatit pentru a digera o masa mixta. Dovezile arata ca pepsina si lipaza sunt eliberate chiar daca nu exista proteine sau grasimi prezente in alimente.
Prin urmare, nu este nevoie sa va faceti griji ca organismul dumneavoastra va trebui sa aleaga intre digestia proteinelor si a grasimilor sau a amidonului si proteinelor.

Corpul are mai multe moduri naturale de a mentine pH-ul fiecarei parti a tractului digestiv in intervalul corect. De exemplu, stomacul este de obicei foarte acid, cu un pH scazut de 1-2,5, dar atunci cand mancati, poate creste initial pana la 5, dupa care, se produce mai mult acid gastric pana cand pH-ul este adus din nou in jos .

Intestinul subtire, pe de alta parte, nu este echipat pentru a face fata unui astfel de pH acid, asa incat atunci cand alimentele ajung in intestine, se adauga bicarbonat. Bicarbonatul este sistemul de tamponare natural al corpului. Este foarte alcalin, deci neutralizeaza acidul gastric, mentinand pH-ul intre 5,5 si 7,8. Acesta este pH-ul la care functioneaza cel mai bine enzimele din intestinul subtire. In acest fel, diferitele niveluri de aciditate din tractul digestiv sunt bine controlate de senzorii proprii ai corpului. Daca mancati o masa foarte acida sau alcalina, corpul dvs. va adauga pur si simplu sucuri digestive mai mult sau mai putin, pentru a atinge nivelul de pH necesar.

Exemple de combinare a alimentelor, bazate pe dovezi

Sus

Exista multe combinatii de alimente bazate pe dovezi care pot imbunatati sau reduce in mod semnificativ digestia si absorbtia anumitor alimente.

Iata cateva exemple:

Citricele si fierul

Fierul vine in doua forme in dieta: fierul hem, care provine din carne si fierul non-hem, care provine din surse vegetale. Fierul hem este bine absorbit, dar absorbtia fierului non-hem este foarte scazuta - intre 1-10%. Din fericire, exista mai multe lucruri pe care le puteti face pentru a creste absorbtia acestui tip de fier.

Adaugarea vitaminei C este unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le puteti face.
Aceasta inseamna ca a combina alimentele bogate in vitamina C (cum ar fi citricele sau ardeiul gras) cu surse de fier din plante (cum ar fi spanacul, patrunjelul, fasolea sau cerealele imbogatite) este o alegere excelenta.

Morcovii si grasimile

Anumiti nutrienti, cum ar fi vitaminele liposolubile si carotenoizii, au nevoie de grasime pentru a fi absorbiti de organism. Carotenoizii sunt compusi care se gasesc in legumele rosii, portocalii si verzi. Acestea au fost asociate cu beneficii precum un risc scazut de cancer, boli de inima si probleme de vedere.

Cu toate acestea, cercetarile au aratat ca, daca veti consuma aceste legume fara grasimi - de exemplu, mancati morcov simplu sau salata fara grasime - este posibil sa pierdeti beneficiile. Un studiu a examinat absorbtia carotenoidelor cu si fara grasimi. S-a constatat ca salata trebuie consumata cu ulei, pentru a se absorbi carotenoizii.
Pentru a creste absorbtia carotenoizilor, adaugati branza sau ulei de masline in salata sau adaugati pe broccoli aburit un pic de unt.

Spanacul si produsele lactate

Alimentele precum spanacul, ciocolata, ceaiul negru, capsunile, sfecla, rubarba, contin oxalati, un antinutrient care se poate lega de calciu pentru a forma un compus insolubil. Acest lucru poate fi bun sau rau pentru dvs., in functie de circumstante.

Pentru persoanele care sunt predispuse la a forma anumite tipuri de calculi renali, consumul de surse de calciu, cum ar fi produsele lactate cu alimente care contin oxalat, poate reduce efectiv riscul de a dezvolta calculi renali.

Pe de alta parte, combinarea oxalatilor si a calciului scade absorbtia calciului. Pentru majoritatea oamenilor, aceasta nu este o problema in contextul unei diete echilibrate.
Insa, daca aveti o dieta saraca in calciu, evitati combinarea produselor lactate si a altor alimente bogate in calciu cu alimente bogate in oxalati.

Concluzii

Sus

Afirmatia ca o combinatie necorespunzatoare a alimentelor este responsabila de boli si toxinele din organism este nefondata. In plus, nu exista dovezi ca acestea ofera beneficii pentru sanatate.


Medici specialisti Diete-Nutritie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate