Importanta calitatii grasimilor pentru prevenirea bolilor cardiovasculare

Pe data de 1-2 februarie 2009, la Barcelorna, a avut loc Reuniunea Internationala a Expertilor in Nutritie, reuniune la care au participat reprezentanti din 25 de tari (inclusiv din Romania). Tema reuniunii a fost “Importanta Calitatii Grasimilor pentru Sanatate”. Romania a fost reprezentata de dl. Prof. Dr. Dan Mircea Cheta. Aceasta reuniune a fost organizata de Uniunea Internationala a Stiintelor Nutritionale (IUNS) si Federatia Mondiala pentru Sanatatea Inimii (WHF).

Specialistii romani au adoptat Declaratia de la Barcelona privind Importanta Calitatii Grasimilor din Alimentatie pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare.

Recomandari alimentare

1. Obiectivul recomandarilor alimentare este acela de a raspunde nevoilor nutritionale ale populatiei, de a preveni dezvoltarea bolilor cronice si de a sprijini atingerea si mentinerea unei stari de sanatate optima.

2. Cantitatea de grasimi pe care o consumam este un factor foarte important pentru aportul energetic total (1g de grasime furnizeaza 9 kcal); aportul energetic trebuie raportat la consumul energetic pentru obtinerea si mentinerea unei greutati normale.

3. Calitatea grasimilor din alimentatia zilnica joaca un rol important in cresterea si dezvoltarea in parametri normali a organismului si are un impact dovedit asupra colesterolului din sange si asupra frecventei bolilor cardiace coronariene si a infarctului.

4. In conformitate cu normele institutelor internationale de sanatate si cu studiile recente, pentru o sanatate optima se fac urmatoarele recomandari privind calitatea grasimilor din alimentatie, pentru populatia din intreaga lume, incepand cu varsta de doi ani:
Grasimile pot asigura pana la 30-35% din aportul zilnic de energie;
Grasimile saturate nu trebuie sa depaseasca 10% din aportul caloric zilnic;
Grasimile esentiale polinesaturate (omega 6 si omega 3) trebuie sa contribuie cu 6-10% din aportul caloric zilnic;
Consumul de grasimi trans nu trebuie sa depaseasca 1% din aportul caloric zilnic;
Restul, pana la 35%, poate fi asigurat de grasimile mononesaturate.

Alimentele ca surse de grasimi

1. La nivel mondial, principalele surse de grasimi saturate sunt produsele lactate grase (precum untul, untul lichid clarificat, laptele integral, smantana si branzeturile grase), carnurile grase, grasimile animale (precum seul sau untura), grasimile vegetale (de palmier, de samburi de palmier, de cocos) si snacks-urile sau dulciurile grase (precum prajiturile, produsele de patiserie si cartofii prajiti).

2. Principalele surse de grasimi trans ce pot fi inlocuite sunt uleiurile partial hidrogenate. Carnea de vita, de porc, de miel, untul, laptele si alte produse din lapte contin in mod natural grasimi trans.

3. Surse importante de grasimi nesaturate sunt: uleiurile vegetale (uleiul de soia, de rapita, de floarea soarelui, de masline), produsele realizate din acestea (precum margarinele tartinabile de calitate si maioneza), uleiul de peste, pestele gras, semintele oleaginoase.

4. Numerosi producatori din industria alimentara au redus semnificativ continutul de grasimi saturate si trans din alimente. Sunt necesare eforturi pentru micsorarea in continuare a continutului de grasimi saturate si trans din produse, iar unde este posibil si cresterea simultana a proportiei reprezentate de grasimile nesaturate.

5. Pot fi obtinute beneficii substantiale in starea de sanatate a populatiei prin schimbari simple in alimentatie, precum:
Inlocuirea produselor lactate integrale cu produse ce au un continut mai scazut de grasimi;
Inlocuirea carnurilor grase cu carnuri usoare si peste;
Utilizarea grasimilor vegetale in locul grasimilor animale in produsele alimentare industriale, la gatit si la pregatirea mancarurilor;
Aceste schimbari vor imbunatati calitatea grasimilor din alimentatia populatiei, ceea ce poate contribui semnificativ la reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare.

Cunostinte si comportament la nivelul consumatorilor

In general oamenii nu constientizeaza importanta calitatii grasimilor in alimentatie si sursele diferitelor tipuri de grasimi. Atentia generala este indreptata asupra cantitatii de grasimi, pentru a controla greutatea. Ambele aspecte sunt reflectate in comportamentul de consum al majoritatii populatiei, care nu respecta recomandarile actuale pentru o sanatate optima. Cercetarile nutritionale indica faptul ca numeroase populatii din intreaga lume (atat din tari dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare) consuma in exces grasimi saturate si trans, in timp ce proportia de grasimi esentiale polinesaturate consumata este foarte scazuta.

Actiuni recomandate

1. Pentru a fi sanatosi si a-si mentine starea de sanatate si in viitor, oamenii trebuie sfatuiti in mod practic, sustinut si motivant in privinta modului in care pot sa scada cantitatea de grasimi saturate din alimentatie si sa creasca proportia de grasimi nesaturate si de grasimi esentiale.
2. Este recomandata folosirea unui limbaj simplu in comunicarea cu populatia (ex. grasimi bune/sanatoase si grasimi rele/nesanatoase), precum si utilizarea unui limbaj consecvent, stiintific si coerent in comunicarea cu specialistii.
3. Unul din cele mai eficiente moduri de a comunica aceste lucruri pacientilor sau consumatorilor este acela de a furniza exemple concrete: “inlocuiti alimentele bogate in grasimi saturate si trans (unt, branzeturi grase, carnuri grase, produse prajite in grasimi nesanatoase) cu produse care au un continut scazut in astfel de grasimi si, preferabil, care contin grasimi esentiale polinesaturate (ulei de floarea soarelui, de soia, de rapita, de masline si produsele realizate din acestea, cum ar fi margarinele tartinabile de calitate si maionezele de calitate)”.
4. Reuniunea Internationala a Expertilor in Nutritie2 face apel la specialisti, medici practicieni, organizatii guvernamentale, industria alimentara, autoritatile de sanatate si media internationala sa pledeze cu mesaje simple, consistente si eficiente pentru imbunatatirea la nivel mondial a calitatii grasimilor din alimentatia oamenilor si sa promoveze acele schimbari necesare pentru prevenirea afectiunilor cronice si pentru atingerea unei stari optime de sanatate.
5. Medicii specialisti si cei de medicina generala trebuie sa le comunice pacientilor lor informatiile corecte privind recomandarile nutritionale curente. Acestia trebuie sa isi invete pacientii cum sa deosebeasca grasimile rele de cele bune si cum sa includa grasimile bune in dieta, sau trebuie sa recomande pacientilor sa consulte un specialist in nutritie.
6. Expertii in nutritie si sanatate ar trebui sa furnizeze informatii consecvente, fundamentate stiintific, care sa sustina scopurile sanatatii publice si sa devina astfel voci puternice si active in nutritie. De asemenea, acestia ar trebui sa colaboreze cu industria alimentara, institutiile guvernamentale si non-guvernamentale.
7. Industria alimentara si industria de servicii alimentare ar trebui sa colaboreze cu expertii in nutritie si sanatate pentru a se asigura ca urmeaza cele mai recente recomandari in domeniu: acelea de a elimina grasimile trans, de a reduce cantitatea de grasimi saturate din produsele lor si de a furniza informatii corecte si cat mai complete pe ambalaje, care sa dea consumatorilor posibilitatea de a face alegeri mai sanatoase.
8. O optiune suplimentara este aceea de a furniza populatiei informatii importante asupra continutului produselor alimentare direct pe ambalajul acestora intr-un mod clar, usor de folosit si de inteles, incluzand valoarea energetica pe portie si calitatea grasimilor din compozitia produsului.