Fasolea alba. Beneficii pentru sanatate

Consumul de fasole alba ofera multiple beneficii organismului uman. Aceasta este bogata in antioxidanti si contine cantitati importante de molibden implicat in procesul de detoxifiere. Fasolea alba este o sursa importanta de fibre si proteine si are un indice glicemic scazut.

Aceasta produce inhibitori de alfa-amilaza care ajuta la reglarea depozitelor de grasime din organism dar contine si magneziu, un mineral esential pentru mentinerea unei stari optime de sanatate. Ca si alte tipuri de fasole, fasolea alba este bogata in minerale, cum ar fi acidul folic, magneziu si fier.

Fierul este un supliment energetic natural si este foarte indicat in special femeilor, care femei manifesta deficit de fier, in special in timpul menstruatiei sau al sarcinii. Un alt avantaj al consumului de fasole alba il reprezinta numarul mic de calorii.

O cana de fasole alba poate sa ofere peste 50% din cantitatea zilnica recomandata de fibre. Desi multe persoane evita sa includa in dieta lor fasolea alba din cauza flatulentei, aceste boabe sunt de fapt utile pentru prevenirea constipatiei. Multi dintre cei care sufera de sindrom de colon iritabil consuma fasole pentru a preveni astfel de crize de tulburari digestive.

Fasolea alba este una din cele mai concentrate surse alimentare de molibden. In ciuda faptului ca a fost descoperit in 1778, molibdenul este un mineral relativ necunoscut. Cu toate acestea, este extrem de important pentru sanatate. Molibdenul este necesar pentru fabricarea si activarea unor enzime cu rol detoxifiant, inclusiv adelhid oxidaza si sulfit oxidaza.

Adelhid oxidaza neutralizeaza acetaldehida, un produs metabolic secundar toxic eliberat de fungi, si alcool. Acetaldehida este o componenta semnificativa a fumului de tutun, marijuana si fumului de esapament al automobilelor. Este iritanta, un posibil agent cancerigen si s-a dovedit ca are un efect sinergic cu nicotina, crescand riscul de dependenta al fumatorilor.

Enzima mitocondriala sulfit oxidaza catalizeaza procesul de sulfoxidaza care este responsabil de convertirea sulfitilor (care pot determina reactii adverse pentru sanate) in sulfati care vor fi excretati in urina. Reactiile adverse asociate cu ingerarea de sulfiti includ durerile de cap, tensiune si migrene precum si simptome specifice astmului.

Bogata in carbohidrati complecsi, proteine si fibre, fasolea alba este considerata un produs alimentar cu un indice glicemic scazut. Indicele glicemic este un indice numeric care claseaza alimentele in functie de rolul pe care acestea il au asupra nivelurilor de zahar din sange.

Alimentele cu un indice glicemic ridicat se descompun rapid in procesul digestiei si determina cresteri bruste ale nivelului de zahar din sange si ale insulinei. Cresterea rapida este urmata de o scadere semnificativa a nivelului de zahar din sange.

Prin contrast, alimentele care au un indice glicemic scazut, cum ar fi fasolea alba, nu declanseaza modificari importante in nivelul zaharului din sange. In acest mod foamea este tinuta sub control, iar modificarile de dispozitie sunt mult mai rar intalnite. Exista si alte beneficii pentru sanatate ale alimentelor cu un indice glicemic scazut, cum ar fi scaderea riscului de aparitie al bolilor cardiovasculare si diabet, la aldulti.

Fasolea alba, alaturi de alte alimente cu un indice glicemic scazut, ofera avantaje extraordinare in cazul pierderii in greutate. In cazul in care carbohidratii din alimentele consumate provoaca cresterea valorilor zaharului din sange, un hormon numit insulina polipeptida este produs de catre pancreas.

Scopul insulinei este de a echilibra valorile crescute ale zaharului prin stimularea absorbtiei de glucoza a celulelor organismului, care utilizeaza apoi glucoza pentru a o transforma in energie. Cu toate acestea, in cazul in care nivelul de zahar din sange este foarte ridicat, insulina va contribui la transformarea si stocarea unei parti a zaharului din sange in grasime (pentru a o utiliza ulterior ca energie).

In cazul ingestiei de alimentele cu un continut scazut de indice glicemic, efectul este opus. Un alt avantaj al introducerii in dieta a fasolei albe este faptul a aceasta produce inhibitori alfa-amilaza, cunoscuti pentru capacitatea lor de a incetini absorbtia glucidelor prin inhibarea enzimelor responsabile de descompunerea anumitor tipuri de amidon in zaharuri simple.

Antioxidantii din boabele de fasole alba, determina o stare buna de sanatate si previn aparitia ridurilor. Fasolea alba contine antioxidanti, subsante care lupta impotriva bolilor si ajuta la mentinerea unei stari optime de sanatate. Antioxidantii protejeaza celulele de efectul radicalilor liberi, molecule instabile care distrug celulele.

In cele din urma, daunele cauzate de radicalii liberi pot determina aparitia multor boli cronice si degenerative, inclusiv anumite tipuri de cancer, ateroscleroza, tromboza, artrita, boli cardiovasculare, probleme ale sistemului imunitar, boala Alzheimer si dementa.

In afara de protectia oferita impotriva anumitor boli, radicalii liberi din fasolea alba previn imbatranirea prematura a pielii declansata de expunerea excesiva la soare. Atunci cand corpul este expus la lumina soarelui, creaza o cantitate mare de enzime numite metaloproteinaze care ajuta la repararea si remodelarea colagenului distrus de soare. Dar nu toate metalproteinazele sunt bune pentru organism.

Unele dintre acestea distrug fibrele de elastina si colagen, si radicalii liberi se pare ca stimuleaza producerea acestor metaloproteinaze daunatoare. Efectele distructive ale metaloproteinazelor se acumuleaza de-a lungul timpului si se concretizeaza in riduri si linii fine la nivelul pielii.

In plus fata de lupta impotriva ridurilor prin continutul de antioxidanti, fasolea alba furnizeaza organismului zinc, cupru si proteine care sunt utile in lupta pentru aparitia prematura a ridurilor.

Fasolea alba are un continut ridicat de magneziu, un macromineral important care are o serie de functii cheie pentru organism. Magneziul sustine potentialul electric al membranelor nervoase si musculare si diminueaza stresul.

Magneziul este necesar pentru sanatatea oaselor. Factorii de risc ce stau la baza deficitului de magneziu sunt diareea, boala celiaca si alte probleme gastro intestinale, consumul excesiv de alcool si diabetul zaharat.