De ce este micul dejun atat de important pentru sanatate si silueta

Micul dejun este numit, pe buna dreptate, cea mai importanta masa a zilei.

Organismul are nevoie de nutrienti pentru a functiona in mod corect si pentru a se mentine in forma, iar privarea acestuia de hrana la inceputul zilei inseamna inducerea unor disfunctionalitati la nivel organic.

Sanatatea si silueta au nevoie de un mic dejun echilibrat si nutritiv. Senzatia de foame care apare la jumatatea zilei, in lipsa mesei de dimineata, conduce intotdeauna la excese alimentare si la ingrasare. Kilogramele in plus si alti factori implicati in privarea organismului de micul dejun aduc prejudicii importante starii de sanatate in general.

Oamenii de stiinta au descoperit, in cadrul cercetarilor efectuate de-a lungul timpului, ca renuntarea la micul dejun este asociata cu numeroase riscuri pentru sanatate, de la hipertensiunea arteriala, pana la obezitate si nivel ridicat de colesterol in sange.

Interesant este faptul ca aceste consecinte ale renuntarii la micul dejun (inclusiv supraponderalitatea) nu sunt in mod necesar rezultatul consumului mai mare de hrana in a doua parte a zilei. Acest lucru a trezit suspiciunea cercetatorilor asupra altor factori negativi ai evitarii primei mese a zilei, in afara de caloriile ingerate in plus de la pranz, pana la culcare.

Unul dintre acesti factori nocivi ar fi stresul suferit de organism in perioada in care este privat de hrana, tocmai la inceputul zilei, cand are cea mai mare nevoie de energie pentru a functiona. Acest stres resimtit de corp intrerupe desfasurarea fireasca a procesului metabolic, in moduri care pot pune realmente viata in pericol pe termen lung.

Un studiu derulat de Universitatea Harvard a analizat dosarele medicale a circa 27.000 de oameni, cu varste cuprinse intre 45 si 82 de ani. Cercetatorii au urmarit depistarea legaturilor dintre stilul de viata care implica renuntarea la micul dejun si starea de sanatate pe parcursul a 16 ani.

Astfel, rezultatele au aratat ca persoanele care au sarit peste micul dejun prezentau un risc cu 27% mai mare de a suferi un atac cardiac sau de a deceda, pe fondul unei boli cardiace coronariene. Mai mult decat atat, persoanele care nu respectau prima masa a zilei erau mai predispusi celibatului, fumatului, consumului de alcool si sedentarismului, decat cele care obisnuiau sa ia micul dejun in fiecare zi.

Controlul factorilor de risc pentru bolile cardiace - precum abuzul de alcool, fumatul, indexul de masa corporala, vizitele la medic, calitatea dietei, nivelul de activitate, cantitatea si calitatea somnului - a mai slabit legatura dintre renuntarea la micul dejun si tulburarile cardiace, insa nu a elimitat-o complet. Acest lucru inseamna ca mancatul dimineata este un obicei benefic sanatatii inimii, chiar si separat de alti factori pe care ii determina.

Initiatoarea studiului britanic explica faptul ca infometarea prelungita duce la cresterea tensiunii arteriale diastolice si sistolice, concentratiei de insulina in sange, numarului de triglicerideacizi grasi liberi colesterol LDL, precum si la diminuarea concentratiilor de colesterol HDL (cel bun). Toate aceste efecte sunt implicate in declansarea bolilor aparatului cardiac.

Atunci cand organismul nu primeste hrana, dupa o noapte intreaga de privare alimentara, el incepe sa dezvolte rezistenta la insulina, hipercolesterolemie si probleme cu tensiunea arteriala.

Specialistii in sanatate spun ca nu doar consumul micului dejun este important, ci si momentul zilei in care el are loc. In general, este bine ca prima masa a zilei sa fie consumata la circa 30 de minute dupa trezire, cand organismul simte cel mai mult nevoia sa puna capat postului alimentar de peste noapte.

Cand primeste nutrientii atunci cand se instaleaza aceasta necesitate, corpul reuseste sa isi mentina nivelul sanatos de lipide in sange, precum colesterolul si hormonii (insulina), dar si sa beneficieze de o tensiune arteriala optima.

Un alt aspect important de luat in seama este acela ca metabolismul nu este static - el se schimba, in functie de alimentele pe care organismul le primeste, iar sistemul cardiovascular este primul care resimte efectele acestor alegeri. Desigur ca o gogoasa prajita in ulei si pudrata cu zahar nu va ajuta prea mult corpul sa mentina sanatatea, din pricina caloriile goale pe care le furnizeaza preparatul.

Un mic dejun echilibrat combina carbohidratii de calitate cu fibre si proteine. In acest fel, nutrientii se transforma aproape integral in energie (si nu in depozite de grasime), senzatia de satietate persista de-a lungul zilei, iar sistemul digestiv functioneaza excelent. Din lista celor mai bune alimente pentru micul dejun fac parte

- fulgii de ovaz contin beta-glucan, acizi grasi omega-3, acid folic, fibre si potasiu;
- iaurtul grecesc furnizeaza din plin calciu, proteine si probiotice;
- germenii de grau contin vitamina E, acid folic si fibre de calitate;
- grapefruitul furnizeaza vitamina C, fibre, antioxidanti si substante care ajuta la arderea grasimilor;
- bananele furnizeaza carbohidrati complecsi, potasiu si vitamine benefice organismului;
- ouale sunt surse sanatoase de proteine si nutrienti esentiali, precum vitamina D;
- untul de migdale sursa excelenta de proteine si grasimi mononesaturate;
- pepenele rosu sursa minunata de hidratare si de licopen, antioxidant important pentru vedere, sanatatea cardiaca si prevenirea cancerului;
- semintele de in presarate peste salate, cereale sau piureuri din fructe, furnizeaza grasimi esentiale omega-3, fibre si lignan, un antioxidant care protejeaza impotriva cancerului de san.
- afinele antioxidantii din afine au efecte benefice asupra functiilor creierului, tensiunii arteriale si metabolismului;
- pepenele galben o sura bogata de vitaminele A si C, beta caroten si alti nutrienti benefici pielii si sanatatii in general;
- cerealele integrale fortificate cu riboflavina, acid folic, vitamine si minerale;
- paine din faina integrala sursa esentiala a complexului de vitamine B;