Alimentatia ce ajuta creierul pentru o buna concentare si memorare

Creierul este organul principal al organismului uman si este ceea ce ne defineste pe noi ca si mamifere inteligente capabile de sentimente, gandire si actiuni voluntare elaborate, practic ceea ce ne face oameni.

Iar intreaga sa activitate de la gandire, pana la elaborarea de sentimente si actiuni voluntare se bazeaza pe un mecanism electrochimic de tipul sinapselor.

Aceasta inseamna ca intre doi neuroni are loc o descarcare electrica, iar la imbinarea acestora are loc o descarcare de substante chimice.

Creierul are o capacitate de memorare si de gandire mult mai mare decat orice computer elaborat pana la ora actuala, dar toata aceasta energie electrica intre doi neuroni si substante ce mediaza aceasta sinapsa (mediatori chimici de tipul: adrenalinei, noradrenalina si acetilcolina) solicita energie.

Sunt momente in care creierul este si mai solicitat, perioada copilariei fiind perioada de asimilare majora a informatiilor.

Ulterior in perioada de adult tanar si adult sunt folosite toate informatiile stocate la care se adauga si stocarea de memorii si informatii noi, iar in perioada de batranete pentru o persoana sanatoasa nu trebuie sa fie echivalenta cu o regresie, ci mai degraba cu o perioada de stagnare a informatiilor.

In alta ordine de idei, exista acel set de informatii care sunt captate pentru durata de viata.

De exemplu, niciodata nu ne uitam anul nasterii sau numele nostru ori al familiei, mai apoi sunt informatii sedimentate in copilarie pe care nu le uitam, cum ar fi tabla inmultirii sau alte informatii mai complexe acumulate in scoala.

Mai sunt si informatiile de cultura generala, motiv pentru care efectuam cele 12 clase pentru a avea un minim de notiuni din fiecare materie, informatiile pe care le vom retine o luna, doua, trei, informatiile de exemplu cumulate pentru examenele din sesiune.

Acestea de durata medie nu trebuie sa fie sterse complet odata ce a trecut examenul, dar macar o parte din ele ar trebui sa ramana sedimentate. Ultima categorie de memorii sunt acele informatii la care suntem atenti acum dar pana diseara, pana maine nu dorim sa ne mai ramana sedimentate.

Daca este sa analizam numai dupa tipurile de memorare, realizam doar o mica parte din capacitatea creierului, la acestea se adauga multiple functii.

Creierul constientizeaza orice actiune dorim sa facem de la miscarea mainii, pana la mers sau alte actiuni voluntare, dar si o serie de actiuni care nici macar nu le mai constientizam, adica actiuni de tipul digestiei, actiunea de respiratie sau de contractie cardiaca, toate au loc in creierul nostru fara macar ca noi sa le constientizam.

Dupa ce au fost desfasurate multitudinea de actiuni pe care le are in indatorare creierul este clar de inteles ca aceste activitati cerebrale solicita o energie pe masura.
Respiratia: In principal este nevoie de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon, intr-un mod abstract vorbind si creierul respira, la nivel celular, acesta necesita oxigen si va elimina dioxid de carbon.

Astfel ca mentinerea unei sanatati a sistemului respirator, evitarea fumatului va ajuta capacitatea cerebrala la cote cat mai inalte. O hipoxie cererbrala cat de mica va produce cascatul, asta ca si un exemplu minor, dar o hipoxie cererbrala si mai mare va produce efecte mult mai nocive.

Asal ca, a mentine un plaman cat mai sanatos, a evita fumatul si un mediu poluant cat mai redus ajuta nu doar la sanatatea sistemului respirator dar si la un creier in cote cat mai bune.

Circulatia: Tot oxigenul, dioxidul de carbon dar si nutrientii sunt transportati catre creier prin sistemul cardiovascular, astfel ca un sistem circulator care functioneaza in parametrii normali este ca si un sistem de infrastructura bine pus la punct.

Astfel ca mentinerea unui colesterol la nivel scazut, a evita formarea de trombi pe vase, asigurarea unui exercitiu fizic regulat (minim 30 minute pe zi) care va imbunatati atat capacitatea cardiaca, cat si cea circulatorie dar si componenta respiratorie va asigura un flux sanguin adecvat.

Evitarea co-existentei unei hipertensiuni in sistemul circulator este iarasi un efect scontat, deoarece o hipertensiune majora (peste 180,190 mmHG) poate produce un accident vascular cererbral (AVC) care poate avea ca si urmari decesul dar si paralizia sau pareza a unui membru, a unei jumatati de corp (hemi-) si multiple alte urmari.

Mentinerea unei greutati corporale optime, evitarea grasimilor in exces si o tensiune arteriala sub control ajuta si creierul.

Ficatul: Rolul principal al ficatului este acela de a detoxifia, fapt pentru care daca ficatul va fi incarcat cu o serie de alimente greu de procesat, de mezeluri sau de celebrele E-uri, toate acestea vor ingreuna activitatea hepatica.

Totodata, pentru consumatorii in exces de alcool, ficatul este cel care incearca detoxifierea organismului de alcool, din acest motiv la pacientii cu alcoolism cronic acut care au adiacent si o ciroza hepatica pe fond alcoolic se va produce in timp dementa etilica.

Rudimentar spus alcoolul nu mai poate fi filtrat la nivel hepatic si va fi trimis liber in circulatie iar unul din organele cel mai sensibile la acesta este creierul care va fi "imbibat in alcool" fapt pentru care nu mai poate sa isi efectueze procesele cerebrale adecvat si va ajunge la a nu mai avea capacitatea de gandire, de readucere a memoriilor (amnezia etilica) si in final se poate solda cu moartea.

Dupa cum am spus, creierul are un consum similar celorlalte organe de oxigen, nutrienti (care trebuiesc filtrate de ficat) insa are un afiniament pentru anumiti nutrienti.

Principalul nutrient de care are nevoie creierul este glucoza. Creierul functioneaza in special cu glucoza. Astfel ca nu fainoasele, dar dulciurile sunt absolut necesare pentru o activitate cerebrala adecvata.

La acest consum de glucoza care constituie carbunii pentru ardere, caramizile pentru acest proces de ardere metabolica al glucozei il constituie aminoacizii.

Aminoacizii sunt molecule componente ale proteinelor. Proteinele se regasesc in special in carne, dar nu in carnea grasa (adica nu in continutul adiacent de grasime al carnii) ci in fibra de carne pur si simplu, dar si in o serie de proteine vegetale, precum soia, nucile sau uleiul de peste.

Excipientii de tipul ionilor, in orice proces celular este necesar un transfer prin ioni, de tipul: sodiului, potasiu, fosfor, fier si magneziu, acestea fiind extrase dintr-o multitudine de legume, fapt pentru care aditional carnii (in special carnea de porc are un continut major de proteine) se va adauga si o garnitura de legume.

Apa, deoarece tot acest consum de energie si metabolism energetic necesita si oxigen (care poate fi extras din compusul moleculei de apa H2O) dar si deoarece apa este necesara in orice suplimentare hidrica (si celulele cerebrale au un continut major de apa).

Astfel ca un consum de doi litri de apa per zi va ajuta si capacitatea cerebrala, intocmai cum la un motor ii este necesar si un lichid de racire.

Lecitina este un compus biochimic care ajuta in activitatea cerebrala in special de memorare, reprezinta abstract vorbind materialul pe care se face stocarea informatiei, astfel ca aceasta este necesar a se consuma in special in copilarie si adolescenta, fixarea acesteia ulterior acestei varste este mult mai dificila.

Lecitina poate fi regasita in multiple surse provenite de la animale dar si cateva fructe/legume.

- Apa:

In ce priveste apa este lesne de inteles, un consum de apa de 1,5 litri de lichid minim per zi va ajuta la o capacitate cerebrala mult mai buna. Apa poate fi consumata in stare simpla sau sub forma de ceaiuri.

La acest 1,5 litri minim necesara trebuie sa se adauga si minim 1 litru de lichide (apa) extras din legume sau fructe, fiecare leguma sau fructa are un continut mai mic sau mai mare de apa.

Ca si exemplu, cel mai mare procent hidric il are castravetele care contine peste 75% din masa sa, continut de apa. De asemenea citricele contin un mare procent de apa (portocale, grefe, etc.).

- Glucoza:

Glucidele sunt un minim necesar per zi, astfel ca minim 25% din necesarul de kcalorii consumate zilnic ar trebui sa fie alcatuit din glucide (1.800-2.200 este consumul mediu necesar unei persoane cu activitate medie fizica).

Trebuie totusi tinut cont ca exista un aport de zahar si fara sa il luam neaparat in seama, adica la fiecare cafea majoritatea persoanelor adauga o lingurita sau doua de zahar, exista totodata un continut de zahar si in painea consumata zilnic dar care nu ar asigura neaparat minimum necesar.

Insa si zaharul in exces nu reprezinta neaparat un factor pozitiv deoarece printr-un mecanism indirect poate produce obezitate si alte disfunctii metabolice. Astfel ca este important a avea grija si ce fel de dulciuri consumam.

Insa un continut de cateva grame de ciocolata per zi poate reprezenta exact media de care avem nevoie, situata intre exces si necesarul de glucoza pe care il are creierul.

- Lecitina se regaseste in o serie de alimente ce contin organe de la animale. Ca si exemplu poate fi pateul de ficat (de pasare sau de porc) si in general aceste viscere au un continut mare de lecitina, fie ca este vorba de ficat de origine animala, rinichi sau intestine.

Din punct de vedere al legumelor lecitina se regaseste si in nuci si spanac.

Insa daca in copilarie nu se reuseste un continut adecvat din aceste alimente pentru un aport de lecitina suficient, este poate benefic a se adauga un supliment medicamentos de lecitina (de tipul ascolecitinei).

Lecitina nu poate fi sedimentata la cote majore decat in copilarie, odata cu viata adulta aceasta fixare de lecitina este mult mai dificila si mai greoaie.

Un alt continut de lecitina insa mai mic este regasit si in fasole sau in laptele de soia cat si in mai mica masura si in laptele de vaca. Iar anumite tipuri de carne au un continut de lecitina, dupa cum este cazul carnei de peste gras (cod, somn). Lecitina se mai regaseste si in untul de arahide si in arahidele ca atare: nuci, alune.

- Carnea cu continut bogat proteic

Carnea este absolut necesara pentru o capacitate cerebrala cat mai mare, insa carnea cu un continut de grasimi redus. Astfel ca acea carne de peste (somonul sau tonul) ne poate asigura un aport proteic din care sa fie extrasi aminoacizii.

De asemenea, un continut bogat proteic il mai are si galbenusul de ou (fapt pentru care este benefic consumul a un ou per zi dar nu mai mult de un consum de 10 oua per sapatamana, deoarece mitul legat de faptul ca un consum mare de oua produce afectiuni hepatice este si a fost neadevarat.

Carnea de porc are un continut mare de proteine bogate in aminoacizi, astfel ca un minim de 100-200 grame consum de carne de porc este adecvat. Totodata proteinele se mai pot extrage si din legume precum fasolea sau soia, insa nu constituie chiar acelasi tip de proteina (una este proteina vegetala, alta este cea animala) necesare organismului.

- Alti nutrienti necesari:

Mai este necear si consumul de alimente bogate in alti nutrienti, de exemplu alimente cu un continut bogat de omega 3 (cum este cazul carnei de peste: ton, somon, hering sau sardine). Consumul de cereale ajuta la un aport adecvat de vitamine din gama complexului de vitamine B.

Astfel ca intr-adevar este benefic ca dimineata sa fie consumate cereale la micul dejun impreuna cu lapte.