Alaptarea: argumente pro si contra

Alaptarea reprezinta o activitate ce ofera numeroase beneficii, dar si multe provocari. Multe femei considera ca alaptarea este cea mai dificila in primele saptamani de viata ale copilului si in perioadele de tranzitie, adica atunci cand se incearca revenirea la activitatile obisnuite desfasurate inainte de concediul de maternitate.

Urmand cateva sfaturi elementare, majoritatea femeilor pot alapta cu succes. Cu toate acestea, exista si unele dezavantaje ce trebuie luate in considerare.

Principalele organizatii din domeniul sanatatii recomanda alaptarea, deoarece aceasta are numeroase beneficii atat pentru copii, cat si pentru mame. Printre cele mai semnificative avantaje ale alaptarii se regasesc:

Beneficii cu privire la starea de sanatate a copilului

Laptele matern reprezinta hrana ideala a copiilor mici. Acesta este bogat in anticorpi si acizi grasi, sustinand dezvoltarea optima a copilului si a sistemului sau imunitar.
In primele zile de alaptare, nou-nascutul primeste laptele initial, numit colostru. Acesta are o consistenta ridicata si este extrem de bogat in anticorpi, sustinand sistemul imunitar pana la formarea laptelui matern definitiv.

Cand un copil se hraneste direct de la san, saliva sa interactioneaza cu mamelonul femeii. Organismul matern primeste in acest mod indicii importante despre sanatatea si dezvoltarea copilului. Ulterior acestor informatii, laptele matern se poate adapta in functie de nevoile copilului.

Prin abilitatea laptelui matern de a se adapta la nevoile nutritionale ale copilului, se ofera numeroase beneficii pentru sanatate. De exemplu, se reduce considerabil riscul de:

- enterocolita necrozanta – aceasta afectiune apare in primul rand la copiii prematuri si are potential letal;
- infectii la nivelul urechilor;
- infectii respiratorii;
- sindromul mortii subite la sugari;
- tulburari digestive, inclusiv diaree si varsaturi;
- eczeme si alte afectiuni cutanate.

Beneficii cu privire la starea de sanatate a mamei

Majoritatea femeilor care alapteaza sufera de amenoree. Acest lucru inseamna ca ciclul menstrual se poate opri pe durata alaptarii. Pentru femeile care doresc sa evite sarcina, acest lucru poate fi un beneficiu semnificativ, reprezentand o metoda contraceptiva naturala. Totusi, trebuie stiut ca aceasta metoda nu este garantata 100%.

Unele studii au sugerat ca femeile care nu alapteaza pot fi mai predispuse la depresie post-partum. Cu toate acestea, motivul pentru acest lucru este neclar, iar cercetatorii nu au demonstrat ca alaptarea poate imbunatati starea sanatatii mintale. Este posibil ca schimbarile hormonale asociate alaptarii sa poata oferi beneficii pentru sanatatea mintala a unei persoane, dar mai sunt necesare cercetari pentru a confirma acest lucru.

Beneficii pe termen lung

Beneficiile alaptarii se extind dincolo de perioada de nou-nascut. Astfel, efectele consumului de lapte matern includ reducerea riscului de:

- diabet de tip 1 si tip 2;
- hipercolesterolemie;
- anumite boli oncologice;
- boli cardiace;
- obezitate.
- alaptarea poate fi, de asemenea, benefica pentru dezvoltarea cognitiva a copilului.

Beneficiile pe termen lung ale alaptarii exista si in cazul femeilor care realizeaza acest lucru. Astfel, prin hranirea la san a copilului poate fi redusa probabilitatea de a dezvolta cancer de san, obezitate sau diabet zaharat de tip 2.

Beneficii economice

Alaptarea nu necesita investitii financiare, fiind posibila fara echipamente speciale sau diverse consumabile. Pentru persoanele preocupate de cresterea unui copil, alaptarea poate oferi o metoda importanta de a face economii. In plus, studiile au demonstrat faptul ca femeile care alapteaza pierd mai putine zile de munca pentru a avea grija de copiii bolnavi.

Usurinta si comoditate

Alaptarea unui copil este posibila in aproape orice loc si este relativ o activitate usoara, deoarece nu presupune procedee suplimentare, precum incalzirea sau amestecarea unor preparate. Odata ce devine un lucru obisnuit, alaptarea poate fi realizata si concomitent cu alte activitati, de exemplu vorbitul la telefon sau vizionarea unui film.

In plus fata de beneficiile nutritionale, alaptarea poate reprezenta o sursa de confort. Conform unor studii de specialitate, alaptarea poate ajuta copiii sa depaseasca mai usor efectele secundare produse de vaccinare, cum ar fi durerea.

In plus, foarte multe femei considera ca alaptarea ajuta la realizarea unor legaturi mai solide cu nou-nascutul. Abilitatea de a calma un copil prin hranirea la san face ca femeile sa se simta mult mai increzatoare in capacitatea lor de a fi mame.

Alaptarea poate necesita un anumit timp pentru adaptare si pot exista anumite bariere suplimentare care o pot face dificila, periculoasa sau chiar imposibila. Unele dintre provocarile si dezavantajele corelate cu alaptarea sunt reprezentate de:

Timpul de acomodare si durerea

Primele saptamani de alaptat sunt adesea cele mai dificile. Unele femei se confrunta cu diferite probleme, precum dificultati in furnizarea laptelui, durere si chiar leziuni la nivelul sanilor. Exista si cazuri in care poate sa apara mastita, o infectie ce poate deveni severa daca nu este primit tratament adecvat.

Adaptarea la acest obicei poate fi dificila, deoarece somnul este afectat, iar cerintele constante cu privire la ingrijirea copilului pot fi provocatoare. De asemenea, epuizarea si dificultatile asociate recuperarii dupa nastere pot face mai dificila alaptarea.

Beneficiile pot fi exagerate

Beneficiile alaptarii, in special cele cognitive, pot fi exagerate. Multe studii nu reusesc sa gestioneze exact trasaturile specifice ale femeilor care alapteaza.

De exemplu, unele cercetari arata ca alaptarea tinde sa fie mai frecventa in randul femeilor cu un nivel superior de educatie. Deci, cresterea aparenta a inteligentei copilului alaptat ar putea fi corelata cu inteligenta crescuta a mamei mai degraba decat cu hranirea la san.

Reducerea independentei

Alaptarea duce la o legatura extrem de puternica intre mama si copil. Totusi, unele femei pot simti ca si-au pierdut dreptul de proprietate asupra corpului lor, iar consecinta consta in afectarea stimei de sine, a vietii sexuale si a imaginii corporale.

Exista si unele femei pentru care alaptarea si orice procese derivate din aceasta sunt considerate activitati neplacute.

Pierderea sprijinului social

Chiar daca organizatiile medicale sustin alaptarea, comunitatea nu reuseste sa ofere suficient sprijin femeilor care alapteaza. Acest lucru poate avea diferite efecte secundare, precum:

- izolarea sociala;
- judecata din partea unor persoane ce nu sustin alaptarea;
- dorinta de a opri alaptarea mai devreme decat se recomanda;
- presiune din partea unor persoane cu privire la oprirea alaptarii;
- lipsa de sprijin din partea partenerului;
- afectarea severa a somnului;
- pierderi semnificative de timp;
- judecata sau rusine cu privire la alaptarea in public;
- confuzie cu privire la activitatile care pot fi realizate in siguranta simultan cu alaptarea.

Daca partenerul nu ofera ajutor cu privire la alte sarcini, precum treburile casnice, schimbarea scutecelor, pregatirea biberoanelor sau imbaierea copilului, pot exista complicatii suplimentare, precum epuizarea. Distributia inegala a sarcinilor poate produce resentimente intr-o relatie si poate duce la conflicte din cauza suprasolicitarii.

Potrivit Academiei Americane de Pediatre, nu exista o limita de timp pentru alaptare. In plus, nu exista dovezi prin care sa se demonstreze ca alaptarea prelungita produce efecte daunatoare. Totusi, din punct de vedere cultural pot exista anumite conceptii cu privire la durata alaptarii.

Specialistii recomanda ca primele 6 luni de viata ale copilului sa fie rezervate pentru hranirea exclusiva la san. Dupa aceste 6 luni, in alimentatia copilului pot fi introduse si alimente suplimentare. Femeile care urmeaza sa nasca pot primi de la medic mai multe sfaturi individualizate cu privire la alaptat. Acesta va evalua situatia si va oferi cele mai bune recomandari.

Bibliografie:
Binns, C., Lee, M., & Low, W. Y. (2016, January 20). The long-term public health benefits of breastfeeding [Abstract]. Asia Pacific Journal of Public Health, 28(1), 7–14. http://journals.sagepub.com/doi/abs/10.1177/1010539515624964
Eidelman, A. I., & Schanler, R. J. (2012, March). Breastfeeding and the use of human milk. Pediatrics, 129(3), e827–e841. http://pediatrics.aappublications.org/content/pediatrics/early/2012/02/22/peds.2011-3552.full.pdf
Breastfeeding state laws. (2018, July 9). http://www.ncsl.org/research/health/breastfeeding-state-laws.aspx
Chowdhury, R., Sinha, B., Sankar, M. J., Taneja, S., Bhandari, N., Rollins, N., … Martines, J. (2015, December). Breastfeeding and maternal health outcomes: A systematic review and meta-analysis. Acta Paediatrica, 104(S467), 96–113. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/26172878
Harrison, D., Reszel, J., Bueno, M., Sampson, M., Shah, V. S., Taddio, A., … Turner, L. (2016, October 28). Does breastfeeding reduce vaccination pain in babies aged 1 to 12 months? https://www.cochrane.org/CD011248/SYMPT_does-breastfeeding-reduce-vaccination-pain-babies-aged-1-12-months
Hinde, K., & Lewis, Z. T. (2015, June 26). Mother's littlest helpers [Abstract]. Science, 348(6242), 1427–1428. http://science.sciencemag.org/content/348/6242/1427
Horta, B. L., & Victora, C. G. (2013). Long-term effects of breastfeeding: A systematic review. http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/79198/9789241505307_eng.pdf;jsessionid=98F8FA08DCE690A446FFAB230F0C03F5?sequence=1
Making the decision to breastfeed. (2018, August 17). https://www.womenshealth.gov/breastfeeding/making-decision-breastfeed
Shim, J. E., Kim, J., & Mathai, R. A. (2011, September). Associations of infant feeding practices and picky eating behaviors of preschool children [Abstract]. Journal of the American Dietetic Association, 111(9), 1363–1368. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21872699
Victora, C. G., Horta, B. L., de Mola, C. L., Quevedo, L., Pinheiro, R. T., Gigante, D. P., … Barros, F. C. (2015, April). Association between breastfeeding and intelligence, educational attainment, and income at 30 years of age: A prospective birth cohort study from Brazil. The Lancet. Global Health, 3(4), e199–e205.https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4365917
Zhou, Y., Chen, J., Li, Q., Huang, W., Lan, H., & Jiang, H. (2015, April 2). Association between breastfeeding and breast cancer risk: Evidence from a meta-analysis [Abstract]. Breastfeeding Medicine, 10(3), 175–182. https://www.liebertpub.com/doi/abs/10.1089/bfm.2014.0141