ABC-ul aminoacizilor. Care sunt alimentele care ii contin?

Aminoacizii sunt compusi chimici sau asa-numitele "caramizi" ce alcatuiesc proteinele. Ei contin in proportie de 16% azot, iar din acest punct de vedere se deosebesc de zaharuri si acizi grasi care nu contin azot.

Pentru a intelege mai bine cat de importanti sunt ei pentru viata, trebuie sa cunoastem importanta proteinelor - ce sunt elemente necesare fiecarei celule vii din organism, iar - dupa apa - aceste proteine constituie cea mai mare parte a corpului.

In corpul uman, substantele proteice intra in alcatuirea muschilor, ligamentelor, tendoanelor, glandelor, organelor, unghiilor, firului de par, dar si alte multe fluide vitale din organism, fiind implicate si in cresterea si dezvoltarea osoasa.

Enzimele si hormonii care au rol de a cataliza si regla majoritatea proceselor din organism sunt proteine, iar, pe langa asta, tot proteinele intervin si in schimburile de nutrienti intre fluidele intercelulare si tesuturi, sange sau limfa, regland si pH-ul organismului.

In mod esential, proteinele sunt lanturi de aminoacizi legati impreuna prin ceea ce se numeste legaturi peptidice, iar fiecare tip de proteina este alcatuita dintr-un grup specific de aminoacizi.

Prezentarea specifica a fiecarui aminoacid si modul in care se leaga impreuna in secvente dau proteinelor care alcatuiesc diferite tesuturi functii unice si caracteristice.

In afara de acesti aminoacizi ce se combina pentru a forma proteinele corpului, exista si alti aminoacizi, cum ar fi: glutationul, citrulina, ornitina si taurina - ce sunt implicati in functiile metabolice.

Exista aproximativ 28 de aminoacizi cunoscuti ce se combina in diverse moduri ca sa creeze sute de diferite tipuri de proteine prezente in tot ce este viu.

In corpul uman, principalul organ responsabil de producerea a 80% din aminoacizii necesari este ficatul, restul de 20% ii obtinem din alimentatia zilnica. Aminoacizii esentiali ce trebuie sa ii introducem prin dieta sunt: histidina, izoleucina, leucina, lisina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul si valina.

Aminoacizii neesentiali ce trebuie fabricati de catre organismul uman din alti aminoacizi obtinuti din surse alimentare includ: alanina, arginina, asparagina, acidul aspartic, citrulina, cisteina, cistina, acidul gamma-aminobutiric, acidul glutamic, glicina, glutamina, ornitina, prolina, serina, taurina si tirozina.

Faptul ca sunt denumiti "neesentiali" nu inseamna ca nu sunt necesari, ci doar ca nu pot fi obtinuti din alimentatie, pentru ca organismul nu ii poate sintetiza.

Acidul aspartic

Acidul aspartic este considerat bun pentru oboseala si depresie, jucand un rol vital in metabolism. Absenta acestui aminoacid poate duce la forme de oboseala cronica, deoarece acest deficit duce la scaderea energiei celulare.

Intr-o proportie corecta, acidul aspartic este benefic in bolile neurale si ale creierului, iar nivelurile crescute ale acestuia le intalnim la persoane cu epilepsie si un nivel scazut la persoanele depresive.

Este util pentru atleti si protejeaza ficatul ajutand la eliminarea amoniacului acumulat in timpul efortului fizic excesiv.

Acidul gamma-aminobutiric (GABA)

Este un aminoacid ce are rol de neurotransmitator in cadrul sistemului nervos central. Este esential pentru metabolismul creierului, ajutand la o buna functionare a acestuia.

GABA se formeaza in corp din alt aminoacid, ce poarta denumirea de acidul glutamic. GABA poate calma organismul la fel ca benzodiazepinele, fara sa dea dependenta, si de aceea a fost utilizat in tratamentul epilepsiei si al hipertensiunii ca adjuvant.

Mai este util in deficitul de atentie si poate juca un rol important in reducerea efectelor consumului de alcool. Insa prea mult GABA poate provoca anxietate, respiratie scurta, amorteala in jurului gurii si tremur al extremitatilor.

Acidul glutamic

Acidul glutamic este un excitant neurotransmitator care accentueaza excitarea neuronilor in sistemul nervos central si poate fi convertit ori in GABA, ori in glutamina. Acest aminoacid mai este important in metabolismul zaharurilor si al grasimilor si ajuta la transportul potasiului in fluidul spinal si prin hematoencefalica.

Este folosit in corectarea tulburarilor de personalitate si in tratarea dereglarilor de comportament din copilarie, utilizat fiind la cei cu retard mintal, cei cu epilepsie, cu distrofii musculare, in coma hipoglicemica etc.

Arginina

Studiile recente au aratat ca arginina are capacitatea de a intarzia dezvoltarea tumorilor si a cancerului prin intensificarea functiilor imunitare.

Arginina mai este utila pentru afectiunile ficatului, cum ar fi: ciroza hepatica, steatoza hepatica, hepatite sub diverse forme, inclusiv efectele toxice produse de alcool. Alte studii de specialitate mentioneaza faptul ca maturizarea sexuala poate fi data de carenta argininei, in schimb, pe de alta parte, arginina este folosita in tratarea sterilitatii la barbati.

Alimentele bogate in arginina sunt: ciocolata, roscovele, nuca de cocos, produsele lactate, gelatina, carnea de vita, ovazul, alunele, soia, faina de grau, nucile, graul si germenii de grau.

Persoanele care prezinta infectii virale nu au voie sa ia suplimente cu arginina, evitand totodata si alimentele ce contin acest aminoacid deoarece ar duce la inmultirea si mai mare a virusului, facand boala sa avanseze.

Carnitina

Carnitina nu este un aminoacid strict, ci mai bine spus o substanta legata de vitaminele B, dar pentru ca are o structura chimica este considerata ca un aminoacid.

Rolul carnitinei este acela de a transporta lanturile lungi de aminoacizi care sunt arsi in celule in special la nivel motocondrial pentru a produce energie, si mai mult ea creste utilizarea grasimilor ca sursa energetica.

Carnitina previne acumularea pe aceasta cale a grasimilor in ficat, muschi, inima si este utila in sindromul oboselii cronice.

Corpul nostru poate produce carnitina daca sunt suficiente depozite de fier, vitamina B1 si vitamina B6, dar si metionina, iar pe langa acest lucru poate creste eficienta vitaminelor antioxidante E si C capabile sa incetineasca procesul de imbatranire.

Citrulina

Citrulina este fabricata in organismul uman dintr-un alt aminoacid numit ornitina si contribuie la stimularea sistemului imunitar, fabricarea energiei, fiind utilizata in tratarea oboselii si o gasim in primul rand in ficat.

Glutamina

Glutamina este cel mai abundent aminoacid liber ce se gaseste in muschii corpului uman pentru ca poate trece usor de bariera hematoencefalica. Este convertita in creier in acid glutamic si inverst avand rol in buna functionare a acestuia.

Multe plante comestibile si animale contin glutamina, dar ea se distruge foarte usor in timpul prepararii, de aceea indicat este sa consumam: spanac, patrunjel si alte cruditati.

Taurina

Taurina o gasim in cantitate mare la nivelul miocardului, in globulele albe, in muschii scheletici, fiind o componenta-cheie a bilei, necesara pentru digestia grasimilor.

Poate fi utila persoanelor cu antecedente de ateroscleroza, edeme, tulburari de cord, hipertensiune sau hipoglicemie.

Taurina are efect protector asupra creierului in special daca acesta este afectat pe baza deshidratarii organismului.

Taurina o gasim in oua, peste, carne si lapte, dar nu in proteina de origine vegetala si trebuie sa retinem acest lucru pentru a sti ce sa consumam cu precadere in cazul unui deficit.

Pe piata farmaceutica intalnim suplimente cu aminoacizi, fie in formule individuale, fie in combinatie cu alte vitamine sau suplimente si le intalnim sub forma de praf, capsule, sirop sau tablete, menite sa suplimenteze deficitele ce pot cauza unele afectiuni,dar nu sa le trateze.

In momentul in care medicul va recomanda un asemenea complex este bine sa stiti ca nu trebuie luat pe perioade lungi de timp, iar o regula de baza ar fi sa luati un singur aminoacid, ca mai apoi, prin rotatie, sa-l sustineti cu un complex care include si aminoacizi esentiali si neesentiali.