Tipuri de alergii

Alergiile sunt reactii anormale ale organismului la substante pe care acesta le considera in mod normal inofensive.

Alergenii pot fi inhalati, inghititi sau pot intra in contact cu pielea. Simptomele specifice alergiilor sunt: scurgerile nazale, senzatia de mancarime a ochilor, lacrimarea ochilor, stranut, mancarime la nivelul pielii, etc. Alergenii care cauzeaza cel mai frecvent astfel de probleme sunt: polenul, mucegaiul, praful, alimentele, parul de animale, muscaturile de insecte, sporii de insecte, virusurile si bacteriile.

Cel mai frecvent sunt intalnite alergiile sezoniere, cum ar fi, de exemplu, febra fanului. Printre manifestarile mai grave ale alergiilor sunt: ameteala, dificultatile de inghitire, greata si constipatia, diareea, eruptiile cutanate, vertijul, varsaturile si alte probleme de sanatate, care pot aparea ca urmare a modului in care organismul trateaza alergenul.

Simptomele alergiilor pot fi clasificate in simptome usoare, moderate sau severe.

1. Simptomele usoare ale alergiilor includ:

• eruptii cutanate
• mancarime localizata
• congestie
• reactii alergice care nu se raspandesc in alte parti ale corpului

2. Reactiile alergice moderate pot include simptome care se extind si la alte parti ale corpului inclusiv:

• mancarime
• dificultati de respiratie

3. Simptomele alergice severe presupun cel mai des prezenta anafilaxiei. Anafilaxia este o reactie dramatica si periculoasa a sistemului imunitar, la alergeni specifici. Reactiile si schimbarile bruste ale sistemului imunitar afecteaza sistemul nervos, sistemul cardiovascular si mecanismul de respiratie. Anafilaxia poate determina scaderea tensiunii arteriale si poate provoca umflarea gatului si a limbii, fapt ce va interfera cu respiratia.

Anafilaxia poate duce la deces in cazul in care nu se intervine medical, rapid si daca epinefrina nu este injectata pentru contracararea reactiei. Din fericire, doar cativa alergeni au tendinta de a declansa aceasta reactie grava. In plus, doar un numar mic de persoane poate manifesta anafilaxie.

Alte simptome alergice care se pot transforma in cateva minute, in simptome grave sunt:

• mancarimea ochilor sau a fetei
• inflamatie care variaza ca si gravitate, care poate face respiratia si inghitirea dificila
• durere abdominala
• crampe
• varsaturi
• diaree
• confuzie mentala sau ameteli.

1. Alergia la fumul de tigara - Fumul de tigara contine o serie de substante chimice toxice si iritante. Oamenii care au alergii la fumul de tigara pot fi mai sensibili decat altii la fumul de tigara. In plus, fumul de tigara poate agrava si alte tipuri de alergii.

Fumatul nu dauneaza doar fumatorilor, ci si celor din jurul lor. Cercetarile au demonstrat ca sotii si copii fumatorilor tind sa prezinte mai multe infectii respiratorii si astm, decat cei care nu sunt expusi la fumul de tigara. In plus, fumul de tigara poate creste riscul complicatiilor alergice, cum ar fi sinuzita si bronsita. Manifestarile comune ale alergiilor la fumul de tigara sunt:

• ochi lacrimosi si senzatie locala de arsura
• congestie nazala
• tuse
• raguseala
• dificultate de respiratie sau respiratie suieratoare.

2. Alergia la gandacii de bucatarie - Gandacii de bucatarie sunt unii dintre cei mai comuni alergeni intalniti in interior. Anumite proteine din saliva si fecalele acestor insecte pot fi regasite in praful de casa. Studii recente care au analizat acest tip de alergie au descoperit o asociere puternica intre prezenta gandacilor de bucatarie si amplificarea severitatii simptomelor de astm la persoanele care sunt sensibile la gandacii de bucatarie.

Gandacii de bucatarie sunt intalniti chiar in cele mai curate locuinte din zonele urbane aglomerate. Proteinele care se gasesc in saliva gandacului de bucatarie, ca si organismele prezente in excrementele gandacilor au puternic efect alergen.

3. Alergia la acarienii din praf - Alergia la praf este alergia la organisme microscopice care traiesc in praful ce se gaseste in locuinte si la locul de munca. Peste 10% dintre oameni sufera de alergie la praf.

4. Alergiile alimentare - Alergia alimentara este un raspuns anormal al organismului la un factor declansator din compozitia produselor alimentare. Aceste reactii alergice pot provoca boli grave si chiar deces. Daca suferiti de o alergie la alimente este esential sa descoperiti care sunt alimentele care ar putea provoca alergia.

5. Alergia la polen - Aceasta alergie se manifesta mai ales sezonier (primavara, vara si toamna) si regional. Nivelul de polen din iarba sau copaci va fi influentat de temperatura, ora din zi si conditiile meteorologice. Desi pot fi luate masuri preventive in cazul majoritatii alergiilor, acest tip de alergie este dificil de prevenit si evitat, intrucat nu exista nicio modalitate simpla de a evita polenul din aer.

In acest caz, cel mai eficient este tratamentul inainte de sezonul cu polen si izolarea in interior, pastrarea ferestrelor de la casa si masina inchise, pentru a se diminua expunerea la polen. Este important sa nu locuiti intr-o zona in care sunt prezenti copaci cunoscuti ca ar provoca alergii, cum ar fi ulmul, pecanul sau nucul.

6. Alergia la fan sau febra fanului - Daca aveti scurgeri nazale, nas infundat sau mancarimi ale ochilor, ati putea crede ca sunteti raciti. Totusi, manifestarile ar putea fi declansate de o alergie. Febra de fan este un tip de rinita alergica sezoniera. Cand intrati in contact cu un alergen, organismul reactioneaza prin producerea de substante chimice care provoaca stranut, nas infundat, mancarimi ale ochilor.

7. Alergia la praful din casa - Aceasta nu este cauzata de murdarie, ci si de o combinatie de materiale care pot provoca alergii, cum ar fi sporii de mucegai, polen, acarieni si praf. Printre metodele care pot fi folosite pentru estomparea manifestarilor se numara: scuturarea lenjeriei si a covoarelor de cateva ori pe saptamana in tip ce purtati masca pentru protectie, dar si evitarea pastrarii in interior a florilor uscate, cosuri de rachita, animale impaiate.

8. Alergia la latex - Alergia la latex este declansata de un tip de cauciuc natural, fabricat dintr-un lichid laptos, derivat din arborele de cauciuc. Simptomele includ eruptii cutanate, urticarie, inrosirea fetei si mancarime.

Persoanele care lucreaza in unitatile medicale au cel mai mare risc de a dezvolta acest tip de alergie, intrucat acestia folosesc cel mai frecvent manusi din latex. Manifestarile alergice pot fi reduse cu ajutorul anumitor medicamente, dar evitarea completa a latexului este cea mai eficienta metoda de tratament.

9. Alergia la mucegaiuri - Mucegaiurile se formeaza in locurile umede, unde nivelul de oxigen este scazut: subsoluri umede, bai, locuri in care sunt depozitate alimentele proaspete si tavile in care picura apa din frigider. Cand sporii de ciuperci sunt inhalati, persoanele alergice la mucegai ar putea manifesta simptome cum este rinita alergica.

Masurile de prevenire includ folosirea unui dezumidificator pentru mentinerea umiditatii sub 50%, verificarea starii robinetelor si a conductelor pentru scurgeri in mod constant si indepartarea resturilor descompuse din curte, acoperis, jgheaburi.

10. Alergia la parul sau pielea descuamata a animalelor - Alergia la animalele de companie este deseori eronat asociata cu alergia la animalele cu blana. Cercetatorii au descoperit ca majoritatea alergenilor se afla in proteinele din saliva animalelor, care se lipesc deseori pe blana acestora cand animalele se ling.

Alergia poate dura minim doi ani de cand se declanseaza, iar manifestarile nu dispar mai devreme de 6 luni de la contactul cu animalele de companie.

Rinita alergica este o inflamatie insotita de secretii excesive si mancarimi in interiorul nasului si a sinusurilor. Multi oameni folosesc termenii de alergii sezoniere sau febra fanului pentru rinita alergica. Conditia este rezultatul inhalarii prafului (care contine proteine eliminate de diversi factori declansatori), mucegaiuri, polen, fire sau piele descuamata de la animale, etc.

Simptomele rinitei alergice includ:

• rinoree
• congestie nazala
• mancarime, roseata si lacrimarea ochilor
• stranut
• dureri in gat
• mancarime a pielii.

Astmul este o afectiune cronica ce implica episoade de inflamatie a cailor respiratorii, care fac respiratia dificila. Inflamatia si constructia cailor respiratorii se poate agrava dupa expunerea la alergeni comuni cum ar fi polenul, parul si pielea descuamata a animalelor, mucegai, acarieni, gandaci.

Aceasta se poate agrava dupa efort, expunerea la temperaturi reci, cand se produce reflux acid sau cand bolnavul se confrunta cu stres sau emotii puternice. Fumul de tutun si produsele chimice iritante pot declansa ingustarea cailor respiratorii. Persoanele cu alergii de orice fel ar trebui sa invete sa recunoasca simptomele de astm si sa depisteze factorii declansatori ai astmului.

Manifestarile astmului bronsic includ:

• lipsa de aer, mai ales in urma efortului fizic
• wheezing (suieratura in timpul respiratiei)
• tuse persistenta uscata, fara flegma sau mucus
• durere sau presiune toracica, in special cand bolnavul tuseste sau respira profund
• perturbarea somnului din cauza lipsei de aer sau respiratiei suieratoare.

Urticaria apare in urma a mai multor tipuri de reactii alergice. Unii oameni au episoade recurente de urticarie si niciodata nu afla ce alergen le declanseaza. Urticaria este un tip specific de eruptie cutanata, insotita de mancarime. Eruptia poate avea forma unor mici umflaturi sau poate fi asemanatoare cu muscaturile de tantari.

Aceasta poate fi extinsa pe corp sau concentrata intr-o anumita zona. Eliberarea de histamina determina dezvoltarea urticariei. Scarpinarea pustulelor poate determina inmultirea acestora.

Dermatita de contact este o eruptie de culoare rosie sau sub forma unor eruptii care rezulta din contactul pielii cu un alergen. Alergenii comuni includ: iedera, stejarul, sumacul, nichelul, cobaltul, nemicina, latexul, etc. Dermatita de contact implica mancarimi, roseata si inflamatie locala.

Manifestarile apar la o zi sau doua dupa expunere si pot implica inclusiv prezenta unor pustule umplute cu lichid limpede. Conditia nu este rezultatul unui raspuns instant al sistemului imunitar, asa cum se intampla in cazul urticariei. Dupa expunere, celulele sistemului imunitar, numite celule T, necesita o zi sau doua pentru a se concentra in zona expusa a pielii si produc substante chimice care declanseaza eruptiile cutanate.

Gastroenterita sau intoxicatia alimentara este un alt tip de reactie alimentara care este deseori confundata cu alergiile alimentare. Aceasta este cauzata de un organism sau toxina prezenta in produsele alimentare contaminate, insuficient preparate sau lasate prea mult timp la temperatura camerei. Aceasta nu inseamna ca acelasi aliment va avea aceeasi reactie data urmatoare, cand va fi consumat.

Cei mai frecvent intalniti factori declansatori sunt laptele de vaca (la sugari), ouale, graul, arahidele, soia, nucile, pestele si crustaceele. Simptomele alergiilor alimentare apar in cateva minute (maxim o ora) de la consum si pot fi:

• furnicaturi, tumefiere si mancarime a buzelor, gurii sau gatului
• mancarimi sau eruptii ale pielii (urticarie)
• greata si varsaturi
• diaree

Manifestarile severe includ dificultatile de respiratie sau respiratie suieratoare, ameteli, lesin sau chiar anafilaxie.

Simptom: febra
Alergii din aer: niciodata
Raceala: rar

Simptom: durere de cap
Alergii din aer: rar
Raceala: rar

Simptom: dureri generale
Alergii din aer: niciodata
Raceala: usoare

Simptom: slabiciune, oboseala
Alergii din aer: uneori
Raceala: uneori

Simptom: epuizare extrema
Alergii din aer: niciodata
Raceala: niciodata

Simptom: nas infundat, rinoree
Alergii din aer: in mod normal
Raceala: in mod normal

Simptom: stranut
Alergii din aer: in mod normal
Raceala: in mod normal

Simptom: durere in gat
Alergii din aer: uneori
Raceala: in mod normal

Simptom: tuse
Alergii din aer: uneori
Raceala: in mod normal

Simptom: disconfort toracic
Alergii din aer: rar
Raceala: usor pana la moderat

Daca evitarea alergenilor nu este posibila sau nu contribuie la ameliorarea simptomelor, poate fi necesar un tratament suplimentar. Majoritatea oamenilor raspund destul de bine la tratamentul cu antihistaminice. Ele lupta cu histamina lansata in timpul reactiilor alergice prin blocarea actiunii acesteia. Antihistaminicele provoaca frecvent uscaciunea gurii si somnolenta.

• Folositi filtre de aer HEPA care sunt mult mai eficiente pentru captarea prafului si alergenilor.
• Utilizati dezumidificatoare. Alergiile pot fi mai accentuate in mediile umede.
• Evitati alergenii. Aceasta nu este o optiune viabila, pentru majoritatea oamenilor. Mutarea in alte zone geografice ar putea sa expuna o persoana la alti alergeni noi. Izolarea in interior perioade cat mai lungi de timp pe durata sezonului de polen va ajuta la evitarea alergiilor.
• Tratamentele homeopatice, acupunctura si cele cu remedii pe baza de plante pentru alergii sunt in prezent in testare.