Sindromul DRESS

Sindromul DRESS, cunoscut si ca sindromul de hipersensibilitate indusa de medicamente, este o reactie severa in urma administrarii unor medicamente. Cercetatorii clasifica acest sindrom ca fiind o reactie de hipersensibilitate de tip 4. Este o afectiune rara, dar foarte severa, afectand pielea si organele interne, cu o rata de mortalitate de 10%.

Incidenta sindromului DRESS este incomplet cunoscuta, dar unele studii estimeaza 1 caz la 1000 pana la 10000 de persoane. Sindromul apare de regula in primele 2-6 saptamani de la expunerea la medicamente cu potential alergen, existand o perioada de latenta de la administrarea medicamentelui pana la aparitia simptomelor caracteristice.

Sindromul DRESS este o reactie de hipersensibilitate intarziata, mediata imun, prin celulele T, numite limfocite T. Sindromul se constituie in urma unei reactii exagerate a sistemului imun, ce activeaza limfocitele T si elibereaza o cantitate mare de citokine (proteine inflamatorii imune).

Cauza principala a acestei afectiuni o reprezinta administrarea unor medicamente, chiar daca sunt prescrise de catre medic, luate corespunzator si pentru un scop bine definit.

Desi poate aparea in urma oricarui medicament, cele mai frecvent intalnite medicamente asociate cu aparitia sindromului DRESS, sunt:
• anticonvulsivante
• medicamente antivirale
• antibiotice
• salbutamol
• mexitil
• antidepresive
• medicamente biologice

Studiile au demonstrat ca exista si alti factori, nefarmacologici, ce favorizeaza aparitia acestui sindrom. Acesti factori includ:
• predispozitie genetica la reactii de hipersensibilitate si implicit la DRESS
• incapacitatea ficatului de a metaboliza medicamente (in diferite afectiuni hepatice)
• implicarea unor anumiti virusi, precum virusul Epstein-Barr (EBV) si HHV6

Multe studii si doctori descriu acest sindrom ca o reactie idiosincratica multisistemica, ceea ce inseamna ca afecteaza organe multiple, dand astfel semne si simptome variate si diverse. Desi simptomele difera de la caz la caz si depind de particularitatile organismului, insusi numele DRESS cuprinde termenul de eozinofilie.

Eozinofilia este astfel unul dintre semnele mereu prezente, si inseamna cresterea semnificativa a numarului de eozinofile, o categorie de celule sanguine. Eozinofilele sunt leucocite sau celule albe, fiind responsabile de reactiile imune din organism; acestea sunt in special responsabile pentru reactiile alergice, de hipersensibilitate.

Simptomele isi fac aparitia in mod tipic dupa cel putin 2 saptamani de la un tratament medicamentos.

Simptomele si semnele cel mai frecvent intalnite, sunt:
• eruptii cutanate si mancarimi
• febra
• eosinofilie
• limfocitoza atipica
• limfadenopatie generalizata (tumefierea nodulilor limfatici din mai multe regiuni)
• inflamatia organelor interne, ce vor da simptome caracteristice fiecarui organ si sistem de organe

Febra si eruptiile cutanate sunt cele mai comune manifestari clinice, fiind prezente in 75-85% dintre cazurile de sindrom DRESS. Leziunile cutanate pot avea morfologie variata si astfel impun diagnostic diferential cu alte afectiuni dermatologice, diagnostic ce poate fi dificil de stabilit. Eritemul (roseata) facial in regiunea centrala a fetei, asociat cu edemul regiunii, este unul dintre aspectele caracteristice ale afectiunii.

In ceea ce priveste afectarea organelor interne, cel mai des afectat organ este ficatul, care poate dezvolta hepatita fulminanta, cauza primara de deces in urma sindromului DRESS.

Important este faptul ca inflamatia cutanata si viscerala persista timp de cateva saptamani de la intreruperea administrarii medicamentului care a declansat reactia, ceea ce face dificil de identificat medicamentul cauzator, in special in cazul pacientilor cu tratamente multiple, pentru afectiuni multiple si diferite.

Sindromul DRESS se poate manifesta prin simptome si semne si nu se pot diferentia de cele intalnite in alte afectiuni, incluzand celulita, hepatita virala, lupus eritematos sistemic. Acest lucru favorizeaza diagnosticul gresit, ceea ce poate pune viata pacientului in pericol.

Pentru a ajunge la stabilirea diagnosticului sindromului DRESST, o persoana va trece prin urmatoarele etape si va indeplini aceste criterii:
• o anumita perioada de spitalizare
• eritem cutanat important
• o reactie de hipersensibilitate sustinuta prin eozinofilie

In plus, 3 din 4 cirterii de mai jos trebuie indeplinite:
• febra mai mare de 38°C
• tumefierea si marirea in volum a nodulilor limfatici in cel putin 2 regiuni ale corpului
• implicarea a cel putin un organ intern
• valori anormale ale celulelor sanguine
• cresterea numarului de eozinofile peste 700
• modificari de pigemntare a pielii, cu aparitia purpurei
• ameliorarea simptomelor dupa cel putin 15 zile

Recunoasterea rapida a starii de hipersensibilitate si intreruperea imediata a medicamentului cauzator sunt cei mai importanti factori in tratamentul bolii. Identificarea si retragerea medicamentului sunt esentiale pentru a impiedica progresia bolii.

Tratamentul propriu-zis este astfel strict simptomatic, pentru a usura situatia si starea pacientului. Acesta poate consta in reechilibrare hidro-electrolitica, reglarea temperaturii, nutritie parenterala, ingrijirea eventualelor leziuni cutanate si controlul infectiei si raspandirii acesteia. Alte optiuni de tratament depind de organele ce sunt afectate in acel moment si de severitatea acestor afectiuni.

Corticosteroizii sistemici sunt medicamentele cel mai des folosite, de altfel fiind si tratamentul recomandat in majoritatea reactiilor de hipersensibilitate. In orice caz, nu exista pana in acest moment o schema exacta de tratament care sa impuna un anumit dozaj, timp si cale de administrare. Unele studii sustin ca inceperea precoce a tratamentului este esentiala pentru o evolutie si un prognostic bun. De asemenea, asocierea corticosteroizilor orali cu cei pentru administrare parenterala, sporeste eficienta tratamentului.

Alte tratamente posibile includ imunosupresoarele, medicamente ce inhiba activitatea sistemului imun, reducand astfel reactia limfocitelor T. In unele cazuri se poate recomanda si plasmafereza, o donare de plasma, prin care se incearca aducerea eozinofilelor la valoarea normala.

Medicul se va ajuta si de investigatiile paraclinice pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului. Se foloseste deseori si scorul SCORTEN, un scor pentru a clasifica severitatea afectiunii si a prezice prognosticul, respectiv sansa de mortalitate.

Desi studiile arata ca majoritatea oamenilor cu sindrom DRESS se recupereaza complet, unii pacienti pot avea o evolutie prelungita. Pentru aceste persoane, afectiunea poate reveni chiar si dupa tratament, uneori intr-o forma mai severa si complicata. Pentru a preveni reaparitia acestor reactii, se recomanda tratamentul constant cu corticosteroizi, cu scaderea progresiva a dozelor.

Persoanele ce sunt afectate de sindromul DRESS ar trebui sa isi aminteasca in mod cat mai amanuntit toate medicamentele luate in ultima perioada, pentru a identifica o cauza exacta si a opri administrarea cat mai repede.

Desi este nevoie de mai multa cercetare in cazul acestui sindrom, este important sa retinem ca medicamentele pe care le luam, chiar daca ne ajuta pentru unele probleme, pot da uneori aceste reactii de hipersensibilitate. Identificate la timp, acestea pot fi oprite cu succes.