Fructanul, noul gluten?

Problemele digestive, precum balonarea, durerile si arsurile stomacale sunt cauzate de gluten si fructan. Ambele pot fi benefice, dar si nocive organismului nostru. Medicii recomanda consumarea moderata a alimentelor care contin atat gluten, cat si fructan.

Prin definita sa, glutenul este o proteina ”lipicioasa”, care se gaseste de cele mai multe ori in cereale. Produsele care contin cel mai mult gluten sunt: painea, maioneza, pastele fainoase, mezelurile, inghetata etc.

Glutenul actioneaza deseori impotriva sistemului nostru imunitar, fiind o substanta „straina”, care inhiba intestinele. Intoleranta la gluten afecteaza 1% din populatie si de cele mai multe ori poate aparea atat la adulti, cat si la copiii de orice varsta.

O adevarata surpriza a aparut in momentul in care studiile au aratat ca nu glutenul este problema intolerantei in sine, ci fructanul. Un studiu gastroenterologic a caracterizat fructanul ca fiind un carbohidrat intalnit doar in grau si in unele legume.

Cativa medici si cercetatori de la Universitatea Monash din Australia au demonstrat ca fructanul poate provoca simptome similare cu cele survenite persoanelor sensibile la gluten.

Medicii au studiat 59 de persoane care au urmat o dieta bazata atat pe gluten, cat si pe fructan. Cei care au tinut dieta bazata pe gluten nu au avut senzatia de balonare, comparativ cu cei care au consumat foarte multe alimente bogate in fructan.

Dr. Amy Burkhart, un medic renumit din California, a mentionat ca testele ce privesc sensibilitatea la gluten sau intoleranta la fructan nu exista in prezent, asa ca este destul de greu sa se obtina un rezultat concret pentru pacienti. Un diagnostic mult mai precis se face din analiza si manipularea unei diete echilibrate.

"Daca glutenul este indepartat din dieta, testarea celiaca este nevalida. Daca simptomele au disparut printr-o dieta care nu contine gluten, majoritatea oamenilor nu vor mai introduce glutenul inapoi in organism dupa ce este eliminat. Tratamentele, dieta si ingrijirea alimentatiei este, deci, destul de importanta".

S-a remarcat ca oamenilor li se pot face teste de anticorpi pentru a diagnostica boala celiaca. De asemenea, aceste rezultate mai pot aparea intr-o biopsie intestinala. Nu exista niciun mod usor de a diferentia glutenul de fructan. Acest lucru este extrem de dificil si trebuie mereu analizat de medici cu experienta.

Primul pas este sa mergeti la medicul dumneavoastra pentru discutarea simptomelor, deoarece sensibilitatea la fructan poate aparea in mai multe conditii.

In cazul in care medicul dumneavoastra considera in continuare ca glutenul/sensibilitatea la grau nu va deranjeaza stomacul, va trebui sa va consultati cu un specialist in boala celiaca/sensibilitatea la grau non-celiac.

Simptomele pot imita sindromul de colon iritabil sau colita, deci evaluarea corecta este imperativa. Pacientii carora le vor iesi negativ testul pentru boala celiaca pot avea o sensibilitate destul de sporita la fructan.

Acest lucru ar trebui determinat numai sub indrumarea unui dietetician profesionist, deoarece adaugarea unor restrictii alimentare are dezavantajele sale, care pot duce la deficiente nutritionale si la diminuarea calitatii vietii.

Pana in momentul de fata exista 2 tipuri de fructan recunoscuti:

• Fructanii cu lanturi scurte (2-9 unitati) sunt numiti fructo-oligozaharide (Oligos-FOS pe scurt);

• Fructanii cu lanturi lungi (10 unitati sau mai mare) se numesc inulina. Inulina este cheia mentinerii unei greutati ideale.

Cu alte cuvinte, aceasta poate inlocui cu usurinta atat zaharurile, cat si carbohidratii. Cel mai mare avantaj cunoscut al acesteia este incetinirea digestiei si absorbtiei intestinale.

Fructanul este rezultat din fibre solubile. Adaugarea de fructani la alimentele procesate reprezinta o tendinta noua in industria alimentara. Acest lucru se datoreaza faptului ca fructanii (in special inulina) sunt considerati un ingredient functional care poate sa creasca continutul de fibre al alimentelor prelucrate.

Fibra fermentabila este menita sa contribuie la cresterea bacteriilor intestinale "prietenoase", deoarece acestea se comporta ca prebioticele.

- grau;
- orz;
- orez;
- curmale;
- grepfrut;
- prune;
- nectarine;
- stafide si alte fructe;
- soia;
- usturoi;
- ceapa.

Consumate moderat, aceste alimente nu vor provoca balonari sau probleme stomacale majore. Diferitele alimente pot contine niveluri diferite de fructani. Este de asemenea important de retinut faptul ca procesele de gatit, de procesare sau de rafinare si fermentarea alimentelor pot schimba ratingul FODMAP si nivelul fructanului.

De exemplu, painea este mai mica in nivelurile FODMAP deoarece drojdia utilizeaza fructanii in timpul procesului de fermentare. Un alt exemplu de modificare a nivelului de fructan este uscarea fructelor.

Procesul de uscare concentreaza zaharul prezent in fructe si poate creste nivelul fructanului, chiar daca acestea nu au fost detectabile in fructele proaspete. Prelucrarea boabelor de cereale poate fi de asemenea un bun exemplu gasit in acest caz.

Comunitatea medicala incearca sa schimbe denumirea sensibilitatii glutenului non-celiac in sensibilitatea la grau non-celiaca.

Acest lucru se datoreaza faptului ca intoleranta la zahar fermentabil, oligo-, di-, monozaharide si polioli (FODMAP) a fost recunoscuta ca o cauza a sensibilitatii la gluten.
Apoi s-a stabilit ca exista si alte componente ale graului care sunt problematice pentru multi oameni, cel mai adesea nefiind regasite in gluten, ci in fructan (daca boala celiaca a fost exclusa).

"Exista si alte componente ale graului care sunt vinovate de sensibilitatea la gluten, cum ar fi proteinele inhibitorii si amilaza-tripsina (ATI), gasita in grau. Alte componente sunt, de asemenea, investigate pentru intelegerea mai buna a acestei intolerante."

In concluzie, trebuie sa evitati alimentele bogate in fructan in prima faza a dietei impuse de catre medic. De asemenea, nu uitati sa verificati toate alimentele procesate pentru a putea adauga fructani din surse de alimente bogate in FODMAP, cum ar fi radacina de inulin si cicoare.