Intoleranta si alergiile la alcool

Exista persoane care se simt rau de fiecare data cand beau alcool.

Si nu este vorba de mahmureala de a doua zi ci de aparitia unor simptome de alergie alimentara sau simptome gastrointestinale si fizice ciudate aparute dupa ingestia de alcool.

In timp ce alergia adevarata la etanol este rara, bauturile alcoolice includ o serie de ingrediente care pot determina alergii si intolerante.

In timp ce unele dintre acestea necesita o abstinenta totala de la alcool, altele pot fi ocolite.

Glutenul, proteina care declanseaza simptomele celiakiei, se gaseste in malt, din care se obtine berea si unele tipuri de cidru tare.

Unele bauturi alcoolice sunt distilate, lucru care inseamna ca au fost concentrate si apoi apa evaporata.

Cele mai comune bauturi distilate sunt realizate mai frecvent din grau, orez, si malt si includ vodka, whiskey, gin.

Asociatiile internationale considera bauturile distilate sigure pentru pacientii cu celiakie.

Putine cercetari au fost efectuate despre efectele bauturilor distilate asupra pacientilor cu alergie la grau, dar aceste foruri internationale le considera sigure.

Pentru persoanele care nu doresc sa consume alcool obtinut din grau, acestea pot consuma vodka din cartofi sau whiskey din porumb ca substitut pentru bauturile derivate din grau.

Deoarece piata produselor fara gluten s-a dezvoltat mult, sunt multi producatori care obtin bauturi fara malt sau grau.

Bauturile alcoolice obisnuite sunt in general fara gluten, printre care vin, sake si distilatele din vin.

Majoritatea lichiorurilor si a preparatelor din vin sunt fara gluten, dar este bine ca fiecare sa verifice etichetele produselor intrucat exista si exceptii.

Multe alimente, printre care branza matura si vinul rosu, sunt bogate in histamine, aceeasi substanta chimica implicata intr-un numar de reactii alergice ale organismului.

Doua enzime, diaminoxidaza si histamin N-meti transferaza se leaga de histaminele din alimente si le metabolizeaza in organism.

La unele persoane, totusi, aceste enzime nu functioneaza adecvat datorita unor afectiuni genetice sau unor boli gastrointestinale.

Acestea pot determina o varietate de simptome ale intolerantei la histamine, printre care si asa numita „cefalee a vinului rosu”. (Exista unele evidente ale legaturii dintre histamine si migrene)

In timp ce vinul rosu este in special bogat in histamine, toate bauturile alcoolice au un continut destul de mare de histamine.

Antihistaminele sunt intr-o oarecare masura de ajutor in tratarea simptomelor intolerantei la histamine cand acestea apar, dar cel mai bun tratament pentru intoleranta la histamina este o dieta fara histamine, si implicit fara alcool.

Alte alimente bogate in histamine sunt: carnea rosie, spanacul, rosiile, si alimentele fermentate precum kefirul.

Un grup de substante ce contin sulf numite sulfiti apar in mod natural in vin si bere, si ajuta la inhibarea cresterii bacteriilor periculoase.

Producatorii de vin uneori adauga sulfiti in vin pentru o conservare mai buna. La persoanele predispuse, sulfitii pot declansa crize de astm si chiar soc anafilactic.

Pentru majoritatea persoanelor sensibile la sulfiti, raspunsul astmatic este dependent de doza, o cantitate foarte mica de sulfiti nu declanseaza un raspuns.

Legile anumitor tari (printre care si Romania) obliga producatorii sa mentioneze prezenta sulfitilor daca concentratia acestora este mai mare de 10 la 1 milion.

Pentru majoritatea persoanelor concentratiile mai mici decat acestea nu detemina un raspuns alergic.

Totusi, daca medicul avertizeaza un pacient ca prezinta riscul de a prezenta reactii anafilactice sau alte reactii sistemice datorita sulfitilor, aceste persoane ar trebui sa evite consumul de vin, deoarece nu exista nici un vin care sa nu contina deloc sulfiti.

Vinurile organice sunt, prin lege, fara adaos de sulfiti, desi unele dintre ele contin cantitati suficiente de sulfiti naturali pentru a declansa crize de astm la persoanele predispuse.

Este posibila aparitia reactiilor alergice dupa consumul de bauturi alcoolice.

Alcoolul, totusi, nu este de obicei motivul pentru aceste reactii. Alt ingredient – cum ar fi strugurele in cazul vinului, diferite cereale in cazul berii si adaosul de drojdie (pentru fermentarea zaharurilor si generarea alcoolului) – pot fi cauza.

Simptomele acestor reactii pot fi exact aceleasi cu cele intalnite in cazul alergiilor alimentare.

Urticaria si edemul

Unele persoane, in special cele cu urticarie cronica si angioedem, pot prezenta o agravare a simptomelor daca vor consuma alcool.

La aceste persoane reactia alergica nu este cauza; mai degraba, alcoolul poate agrava procesul bolii de baza.

Reactii cutanate eritematoase

Aldehid-hidragenaza este o enzima care ajuta la metabolizarea alcoolului dupa ce acesta este consumat.

O deficienta a acestei enzime poate determina reactii eritematoase dupa consumul de alcool, persoanele cu reactii eritematoase pot prezenta si greata sau puls rapid.

Aceste reactii pot fi luate drept reactii alergice, dar sunt mai frecvent determinate de deficienta enzimatica, care este mai frecventa la populatia asiatica.

Rinita non-alergica

Unele persoane prezinta simptome de congestie nazala, hipersecretie nazala si stranut dupa consumul de alcool.

Acestea apar, cel mai probabil, datorita dilatarii vaselor de sange de la nivelul nasului, rezultand astfel producerea de mucus si simptomele nazale.

Manifestarile de acest tip pot fi clasificate ca o forma de rinita non-alergica