Alcoolismul la persoanele in varsta (peste 65 de ani)

Atunci cand are loc procesul de imbatranire, toata lumea observa schimbarile din exterior.

Totusi, multe schimbari apar in interior. Unele dintre acestea se refera la afectarea metabolismului, digerarii alimentelor si prin intermediul alcoolului, medicamentelor si suplimentelor.

Din acest motiv, efectele secundare ale medicamentelor sunt mai des intalnite la varstele mai inaintate.

De asemenea, pacientii in varsta sunt mai predispusi la interactiunile nocive utilizand mai multe tratamente.

Medicamentele care au fost odata benefice pot cauza efecte secundare semnificative sau pot deveni riscante, doar pentru ca persoana despre care este vorba trece prin procesul de imbatranire.

Cand o persoana apropiata are probleme cu alcoolul, poate ca va intrebati cand ar putea fi considerata alcoolica sau ca are o dependenta de alcool. Cu siguranta, definirea acestor termeni este dificila.

Medicii spun ca dependenta de alcool este un termen larg. Psihiatrii privesc in mod diferit abuzul de alcool si dependenta de alcool. In contrast cu abuzul de alcool, persoanele cu dependenta experimenteaza simptome de sevraj, atunci cand inceteaza sa mai bea. Dependenta include tot ce inseamna abuz, dependenta psihica, toleranta si sevraj.

Expertii considera abuzul ca fiind o utilizare regulata a unei substante care conduce la dizabilitati serioase in ceea ce priveste starea fizica si psihica.

Daca persoana da dovada de una sau mai multe dintre urmatoarele efecte in timpul aceluiasi an, este considerata a fi un abuzator de o anumita substanta:

-Folosirea repetata a substantei pana la punctul de a nu fi capabil de a-si indeplini unele responsabilitati (nu poate lucra corespunzator, intarzie sau lipseste de la anumite datorii sau isi neglijeaza responsabilitatile de acasa).

-Folosirea repetata a substantei atunci cand este implicat un risc (conducerea masinii sub influenta bauturilor alcoolice).

-Probleme repetate cu legea din cauza consumului de substante (arestarea pentru agresiuni fizice sau conducerea sub influenta alcoolului, de exemplu).

-Insistarea pe folosirea substantelor in ceea ce privesc dificultatile personale sau sociale din cauza aceasta, agresiuni verbale sau fizice la adresa unei persoane iubite.

Atunci cand alcoolul conduce la o nevoie fizica de a bea, persoanele respective sunt considerate ca au dependenta de alcool.

Dependenta este definita ca o nevoie obisnuita dusa pana la deteriorari fizice si psihologice demonstrate prin 3 sau mai multe dintre urmatoarele consecinte in cursul aceluiasi an:

-Nevoie crescanda de a consuma alcool pentru a-si satisface pofta puternica.
-Aparitia sevrajului atunci cand nu consuma alcool, cu simptome ca tremor, insomnie, neliniste si agitatie.
-Consumarea unor substante asemanatoare pentru a evita efectele sevrajului.
-Consumul de alcool pe o perioada lunga, consum care devine mai frecvent si in cantitati mai mari.
-O inabilitate de a reduce consumul, in ciuda dorintei de a o face.
-Petrecerea unui timp semnificativ pentru a obtine alcoolul.
-Din cauza consumului de alcool, persoana petrece mai putin timp la serviciu sau in cadrul altor activitati; ea poate sa abandoneze complet activitatile placute.
-Continuarea consumului de alcool in ciuda constientizarii faptului ca alcoolul cauzeaza dificultati fizice si psihologice.

Alcoolul are atat proprietati benefice, cat si daunatoare pentru corp. In ceea ce priveste sistemul cardiovascular si inima, consumul excesiv de alcool poate fi toxic intr-un mod direct. Ca toxina, alcoolul poate afecta muschii inimii, iar cercetarile au aratat ca duce si la slabirea severa a inimii si insuficienta cardiaca congestiva in cazul alcoolicilor. Din fericire, majoritatea oamenilor nu consuma alcool intr-un mod excesiv.

Totusi, consumul minim pana la moderat poate creste tensiunea arteriala la persoanele susceptibile si fibrilatie atriala. Pentru ca femeile sunt mai predispuse la riscuri cu privire la consumul de alcool, cantitatea moderata a acestuia este de 2 pahare zilnic, comparativ cu 3 pahare la barbati.

Consumat in cantitati mici, studiile au aratat ca alcoolul poate imbunatati sanatatea prin reglarea nivelului de colesterol din sange, reducerea riscului de boli arteriale coronariene si scaderea riscului de atac de cord pentru unele persoane. Din pacate, limita intre beneficii si riscuri in ceea ce priveste alcoolul ramane controversata.

Alcoolul este metabolizat printr-un numar de enzime din corp. Se pierd numai 8% din alcool, cantitate care nu este metabolizata prin urina, respiratie sau transpiratie. Trei enzime din corp fac cea mai mare parte din munca de a elimina alcoolul (alcool dehidrogenaza – ADH, citocrom P450 si catalaza). Cu varsta, se produce un numar mai mic din aceste enzime.

De asemenea, multe medicamente si alimente pot concura cu aceste enzime si mai departe pot reduce cantitatea enzimelor disponibile pentru a elimina alcoolul. Ca o consecinta, limita intre riscul de boli ale inimii si beneficiile alcoolului se schimba odata cu inaintarea in varsta.

Un studiu recent ajuta la definirea a ceea ce inseamna nivelul acceptat al consumului de alcool la varstnici. Studiul a inclus 4500 de persoane de peste 65 de ani care au fost urmarite mai mult de 10 ani.

Consumatorii au fost impartiti in 4 categorii:

-nonalcoolici;
-7 pahare pe saptamana;
-intre 7-14 pahare pe saptamana;
-mai mult de 14 pahare pe saptamana.

Cercetatorii au gasit un numar de constatari in grupul de persoane de peste 65 de ani:

Consumul mai mare de alcool a fost asociat cu o crestere a cavitatii inimii in timp ce aceasta se relaxeaza (diastola) si se contracteaza (sistola), in cazul ambelor sexe. Ca toti muschii, inima functioneaza mai bine atunci cand fibrele muschilor nu sunt intinsi prea tare. Cresterea marimii cavitatii inimii preseaza fibrele muschiului si devine mai putin eficient.

Cresterea consumului de alcool la barbati a fost asociat maririi masei inimii (ingrosarea muschiului inimii). Aceasta se intampla pentru ca trebuie sa se relaxeze intr-un mod activ. Unui muschi al inimii gros ii ia mai mult timp sa se relaxeze, iar daca pulsul este prea rapid, se pot dezvolta simptome ca dificultati de respiratie si atac de cord.

Crestera consumului de alcool in cazul femeilor a fost asociat cu o functionare mai scazuta a inimii. Fractia de ejectie a inimii este cantitatea de sange pe care inima o pompeaza, impartita la cantitatea pe care o primeste. Fractia de ejectie la femeile care au consumat mai mult alcool, comparat cu cele care nu au baut deloc sau au baut mai putin este semnificativ mai mica.

La ambele sexe, cresterea consumului de alcool a fost legata de largirea camerei superioare a inimii (atriul stang). Atriul stang marit reprezinta o cauza importanta a fibrilatiilor atriale.

Doar in grupul de persoane peste 14 de pahare s-a notat o crestere a tensiunii arteriale.

Studiile au aratat ca orice consum de alcool la varstele inaintate poate creste riscul largirii camarutelor inimii. Aceste modificari structurale ale inimii pot creste riscul fibrilatiilor atriale si de insuficienta cardiaca.

Femeile sunt mai ales predispuse la aceste schimbari, insa cercetatorii au observat si la barbatii care au consumat mai mult de un pahar pe zi. Incercati sa limitati consumul de alcool la mai putin de 7 pahare pe saptamana, sfat mai ales valabil pentru femeile de peste 65 de ani.