Afectiunile tiroidei

Glanda tiroida este una dintre cele mai importante glande ale corpului, este alcatuita din 2 lobi uniti printr-un istm si este localizata la baza gatului, anterior de trahee.

Tiroida produce 2 hormoni inruditi, tiroxina (T4) si triiodotironina (T3). Acesti 2 hormoni au rol in diferentierea celulara din timpul dezvoltarii intrauterine, in mentinerea homeostaziei termice si metabolice la adult.

Cand tiroida nu functioneaza corect, poate determina nervozitate si oboseala, slabiciune musculara, pierdere sau crestere ponderala, probleme de memorie si modificarea fluxului menstrual.

O tulburare a tirodei poate detrermina avort spontan si infertilitate.

Se estimeaza ca 1 din 8 femei vor dezvolta probleme ale tiroidei de-a lungul vietii.

Femeile sunt mai expuse decat barbatii la afectiuni tiroidiene, dar de multe ori acestea raman nediagnosticate multa vreme.

Deseori femeile isi ignora simptomele, sau considera ca sunt simptome ale altor afectiuni.

Spre exemplu, femeile au un risc crescut de a dezvolta afectiuni tiroidiene imediat dupa nastere.

Multe femei se confrunta dupa nastere cu oboseala si depresie. Acestea insa pot fi semne ale unei afectari a functiei tiroidiene.

Glanda tiroida produce si depoziteaza hormon tiroidian, care deseori mai este cunoscut si sub numele de hormonul metabolic al corpului.

Printre alte actiuni ale sale, hormonul tiroidian stimuleaza enzimele care combina oxigenul si glucoza, un proces care creste rata metabolismului bazal si producerea de caldura a organismului.

De asemenea, hormonul ajuta la mentinerea tensiunii arteriale, regleaza cresterea tisulara si dezvoltarea si este foarte important pentru dezvoltarea scheletului si a sistemului nervos.

Hormonii tiroidieni au un rol important si in dezvoltarea sistemului reproducator.

Tiroida poate functiona gresit in trei moduri:

- poate elibera prea putin hormon tiroidian, determinand aparitia unei afectiuni cunoscute sub numele de hipotiroidism (tiroida nereactiva)

- poate elibera prea mult hormon tiroidian, rezultand o afectiune numita hipertiroidism (tiroida supraactiva)

- tesutul glandular poate creste excesiv, determinand aparitia de noduli, mici tumefieri la nivelul glandei.

Majoritatea nodulilor sunt nepericulosi, dar unii dintre ei pot fi cancerosi.

De fapt, unul din zece noduli tiroidieni este canceros. Si se estimeaza ca aproximativ 1% din cancerele diagnosticate este cancer tiroidian.

Cand se elibereaza o cantitate prea mica de hormon tiroidian, metabolismul bazal al organismului scade.

Hipotiroidismul este deseori nediagnosticat deoarece simptomele sale sunt atribuite altor afectiuni.

Simptomele sunt:
- oboseala
- depresie
- temperatura scazuta a corpului
- crestere ponderala
- piele uscata sau prezenta pruritului
- par uscat si subtire, caderea parului
- fata, maini si picioare „pufoase”
- scaderea mirosului si a gustului
- ritm cardiac scazut
- constipatie
- memorie slaba
- probleme cu concetrarea atentiei
- raguseala/voce aspra
- tulburari de ciclu menstrual
- dureri musculare
- infertilitate
- colesterol crescut
- gusa (cresterea in volum a glandei tiroide)

Hipotiroidismul poate apare spontan, se poate dezvolta in timpul sau dupa sarcina sau dupa un tratament pentru hipertiroidism.

Cea mai frecventa cauza a hipotiroidismului, este deficitul de iod. Poate fi congenital, aparand la 1 din 4000 de nou nascuti, sau poate fi determinat de tiroidita Hashimoto.

Numita dupa un medic japonez care a descris-o pentru prima data in detaliu, tiroidita Hashimoto este o afectiune autoimuna.

Acest lucru inseamna ca sistemul imun ataca tesuturile sanatoase ale corpului in loc sa lupte cu bacteriile sau virusurile care invadeaza organismul.In acest caz, sistemul imun produce anticorpi care ataca celulele glandei tiroide ca si cum aceasta ar fi o substanta straina ce trebuie distrusa.

Leziunile rezultate pot duce la scaderea productiei de hormon tiroidian.

Cand se elibereaza prea mult hormon tiroidian, rata metabolismului creste.

Simptomele hipertiroidismului sunt:
- nervozitate/iritabilitate
- scadere ponderala
- puls rapid/neregulat
- modificari ale apetitului
- tulburari de somn (cum ar fi insomnia)
- slabiciune musculara
- tremuraturi ale mainilor
- defecatie mai frecventa
- menstruatie mai scurta si cu flux mai scazut
- exoftalmie (proeminenta globilor oculari)
- gusa (marirea in volum a glandei tiroide)

Hipertiroidismul poate fi determinat de prezenta nodulilor compusi din celule care produc hormon tiroidian fara a tine cont de nevoile organismului.

Poate apare, de asemeni, in timpul sau dupa sarcina si poate fi determinat de boala Graves.

Simptomele hipertiroidismului pot fi si rezultatul unui tratament excesiv al hipotiroidismului cu hormoni tiroidieni sintetici sau datorita tiroiditei, o inflamatie a glandei tiroide, care poate duce la supraproductia de hormoni tiroidieni.

Boala Graves, o alta afectiune autoimuna, este cauza principala a hipertiroidismului, reprezentand 85% dintre cazurile de hipertiroidism.

Boala Graves difera de tiroidita Hashimoto prin aceea ca anticorpii stimuleaza tiroida, determinand marirea in volum a glandei si supraproductia de hormon tiroidian.

La 15% dintre pacientii cu boala Graves poate aparea tiroidita autoimuna.

Numele a fost pus dupa Robert Graves, un medic irlandez care a discutat pentru prima data despre aceasta forma de hipertiroidism, dar afectiunea este cunoscuta si sub numele de gusa difuza toxica.
Boala este tratabila si rareori poate fi fatala.

Cu dimensiuni cuprinse intre un milimetru si cativa centimetri, nodulii tiroidieni in sine nu reprezinta o boala.

De fapt, se estimeaza ca unu din zece oameni va dezvolta noduli tiroidieni la un moment dat de-a lungul vietii. Totusi, nodulii indica prezenta unei probleme ale tiroidei si ar trebui evaluati daca sunt descoperiti.

Majoritatea nodulilor sunt proliferari benigne, discrete ale celulelor tiroidiene, care nu functioneaza ca tesutul tiroidian normal.

Alti noduli se dovedesc a fi simple chisturi. Totusi, exista un risc ca un nodul tiroidian sa fie canceros – cam 10% dintre noduli sunt cancerosi – deci este important ca acesti noduli sa fie evaluati de un medic.

In timp ce majoritatea nodulilor nu determina aparitia unor simptome, nu sunt niciodata detectati si sunt inofensivi, unii pot fi destul de mari pentru a presa traheea si a determina dificultati de deglutitie sau tuse.

Un nodul poate deveni, de asemeni, supraactiv, suprimand restul glandei si determinand hipertiroidism.