Factori de risc si de protectie in cancerul de prostata

Cancerul de prostata este una dintre cele mai frecvente afectiuni la nivel european. Acesta afecteaza in principal barbatii cu varsta cuprinsa intre 45 si 60 de ani. Este si una din cele mai frecvente cauze de mortalitate legate de cancer datorita numarului mare de cazuri.
Totusi, cancerul de prostata are un prognostic destul de bun.

De cele mai multe ori cancerul de prostata este asimptomatic la momentul diagnosticului.

Astfel screeningul, realizat prin dozarea perioadica nivelului PSA este esential, pentru depistarea precoce a cancerului. Totusi pot exista si cancere care prezinta un nivel normal al PSA.

Studiile arata ca mortalitatea in cancerul de prostata a scazut cu 40-70% dupa introducerea screeningului. Dar acest screening a dus si la diagnosticarea unor pacienti, care nu au avut niciun beneficiu in urma diagnosticarii precoce, dar si la destule teste fals pozitive, deoarece PSA este specific pentru prostata, dar nu si pentru cancerul de prostata.

Destui pacienti pot sa supravietuiasca perioade lungi fara vreun tratament si chiar, sa decedeze din alte cauze inainte ca stadiul cancerului sa devina sever.

Pacientii identificati cu forme de boala localizata sunt asimptomatici. Printre simptome se numara: hematurie (prezenta de hematii in urina), hematospermie (prezenta de hematii in sperma), simptome de tract urinar inferior (nicturie, urinari frecvente, ezitare la urinare.

Aceste simptome de cele mai multe ori au alte cauze, astfel trebuind excluse tumori benigne de prostata, infectii, etilogii iritative. In cazul pacientilor cu metastaze pot sa apara dureri osoase, scadere ponderala, incontinenta urinara.

In cadrul tuseului rectal se poate palpa ocazional o prostata modificata.

Varsta este unul din cei mai importanti factori de risc. Cazurile de cancer de prostata sunt rare inainte de 40 de ani si numarul lor creste dupa 55 de ani. Din aceasta cauza dupa aceasta varsta barbatii ar trebui supusi unei evaluari anuale, prin masurarea nivelului PSA dar si efectuarea unui tuseu rectal.

Istoricul familial este un factor de risc cu dovedit de numeroase studii populationale.

Riscul de a dezvolta cancer de prostata daca unul dintre frati sau tatal a avut boala creste de 2 ori. Daca pacientul are rude cu cancer de prostata este risc mai mare ca boala sa debuteze mai devreme.

Obtinerea de informatii genetice despre pacient permite stratificarea riscului.
Astfel un studiu realizat intre anii 2004 si 2014 a aratat ca pacientii cu varsta mai scazuta au avut forme mai putin agresive, nivel al PSA mai scazut, dar si o frecventa mai crescuta a adenopatiilor. Pe cand cei de varsta mai inaintata au avut forme mai agresive, un nivel al PSA mai crescut, dar rar adenopatii.

Un alt studiu a aratat ca pacientii de varsta mai inaintata au mai frecvent metastaze.

Barbatii ce apartin rasei negre au risc mai mare de a dezvolta cancer de prostata, necesita la varste mai tinere operatie, au nivel PSA mai crescut, dar dezvolta mai rar forme mai agresive.

Aportul de grasimi animale saturate sau polinesaturate creste riscul de cancer de prostata prin cresterea metabolismului bazal si consecutiv al factorului de crestere insulinic, prin cresterea nivelului seric al testosteronului si prin producerea de radicali liberi. Consumul crescut de carne rosie se asociaza cu un risc mai mare de aparitie a cancerului de prostata.

Obezitatea promoveaza oncogeneza, iar in cazul cancerului de prostata acesti pacienti dezvolta forme mai agresive si au o mortalitate mai mare, dar si un risc de recurenta mai mare.
Masurarea circumferintei abdominale este folosita pentru a aprecia gradul obezitatii si o circumferinta crescuta se coreleaza cu un risc crescut de cancer de prostata.

Prin excesul ponderal se creeaza o stare de inflamatie cronica in organism. Adipocitele si celulele inflamatorii prezente in numar mai mare produc citokine proinflamatorii, care favorizeaza micro-mediul tumoral. De asemenea, pacientii obezi se prezinta frecvent mai tarziu la medic, deci in stadii mai avansate.

Bisfenol A reprezinta un policarbonat de plastic, utilizat la scara larga in industria maselor plastice si se regaseste in numeroase obiecte utilizate zilnic de catre oameni, cum ar fi jucarii, sticle de plastic, conducte. La momentul actual relatia dintre acest compus si cresterea riscului de cancer de prostata a fost dovedita la soareci, dar exista si studii, care sa sugereze acest risc si la oameni.

Anumite substante folosite in industrie ar putea creste riscul de cancer de prostata. Dintre metalele grele cadmiul este cel pentru care s-au gasit cele mai multe dovezi ca ar fi legat de cancerul de prostata. Alte metale grele cu posibil risc ar fi cuprul si arsenicul, dar cu studii contradictorii.

Expunerea la fertilizatori si ierbicide creste de asemenea riscul. Printre expunerile la substante chimice de mentionat pentru cresterea riscului ar fi: stirenul, petrolul, hidrocarburi aromatice policiclice.

Barbatii mai inalti au risc mai mare de a dezvolta cancer de prostata. Pentru fiecare 10 cm peste inaltimea medie riscul creste cu aproximativ 10%. De asemenea, acesti pacienti au si un risc mai mare de deces si de boala avansata.

Cancerul de prostata poate sa fie impartit in cancer sensibil la androgeni si insensibil la androgeni, fiind un indicator al tipului de tratament ce poate sa fie ales. De asemenea, cel mai frecvent cancerul de prostata este adenocarcinom, dar poate sa fie si o tumora neuroendocrina.

Diagnosticarea incepe cu istoricul pacientului si examinarea clinica, de cele mai multe ori pacientul fiind asimptomatic.

De multe ori pacientul se prezinta datorita cresterii PSA in cadrul screeningului cancerului de prostata. Ulterior se efectueaza biopsia prostatica daca pacientul are o speranta de viata de peste 10 ani sau PSA este persistent crescut peste nivelul maxim.

Aceasta se realizeaza cu ajutorul ultrasonografiei transrectale sau mai nou prin abord transperineal.

Pentru o mai buna evaluare a bolii se poate efectua imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Diagnosticul final de cancer se pune pe baza probei obtinute prin biopsie si severitatea bolii si este evaluata prin scorul Gleason.

Tratamentul in cazul cancerului de prostata este divers in functie de mai multi parametrii: stadiul clinic al bolii, nivelul seric al PSA, gradul de diferentiere histologica si speranta de viata a pacientului.

Astfel masurile terapeutice pentru acesti pacienti includ urmatoarele:
• Supraveghere activa
• Prostatectomie radicala
• Radioterapie curativa in focar
• Brahiterapie
• Tratamentul hormonal primar sau secundar
• Tratament multimodal
• Chimioterapie
• Imunoterapie sistemica
• Terapii alternative: crioterapie, terapie focala cu ultrasunete de inalta frecventa, abiraterona acetat

Consumul de cafea este asociat in mod traditional cu reducerea riscului de cancer prin prezenta compusilor antioxidanti, a acidului cafeic, a cofeinei, a acidului clorogenic.

Totusi legat de cancerul de prostata rezultatele sunt inconstante, desi in principal tind sa arate o reducere a riscului de cancer localizat. Cafeaua imbunatateste metabolismul glucozei, scade concentratia insulinei si a factorului de crestere insulinic-1, are proprietati antioxidante si antiinflamatorii si regleaza nivelul hormonilor androgeni.

Persoanele active fizic (cel putin 3 ore pe saptamana) au un risc mai scazut de dezvoltare a cancerului de prostata prin reducerea IGF, a insulinei si a stresului oxidativ. De asemena calitatea vietii este mai buna, scorul Gleasson este mai mic, nivelul PSA mai redus si riscul de recurenta mai mic.

Consumul de peste frecvent, mai ales cel bogat in omega-3 (somon, sardine) este asociat cu forme mai putin agresive de cancer de prostata. Dupa efectuarea tratamentului pentru cancer de prostata, consumarea a cel putin 2 mese pe saptamana cu peste reduce riscul de recurenta.

Izoflavonoidele, ce se gasesc in produsele din soia inhiba cresterea celulelor cancerigene, metastazarea si invazia.

In destul de multe cazuri cancerul de prostata progreseaza lent. Este esential ca pacientul sa se mentina activ, sa aiba o dieta echilibrata si sa incerce pe cat posibil sa isi desfasoare activitatile zilnice de dinainte de diagnostic. Este important sa se renunte la fumat, recomandare general valabila pentru orice persoana.

In secolul 21 aceasta afectiune, care poate speria orice persoana, poate sa fie gestionata foarte bine printr-o colaborare adecvata intre pacient, oncolog si urolog.

Bibliografie:
https://www.uptodate.com/contents/screening-for-prostate-cancer
https://www.uptodate.com/contents/clinical-presentation-and-diagnosis-of-prostate-cancer