Refluxul laringo-faringian

Refluxul laringo-faringian este un tip special de reflux acid sau gastric.

Refluxul acid apare atunci cand secretia gastrica acida reflueaza in esofag: reflux gastro-esofagian.

In refluxul laringo-faringian, acidul ajunge mai sus de esofag, pana la laringe si faringe, cauzand simptome la acest nivel.

Este numit si reflux extra-esofagian sau reflux silentios. Unii pacienti vor avea manifestari ale ambelor patologii, in timp ce unii vor avea doar semne si simptome specifice refluxului laringo-faringian.

Manifestarile clinice variaza de la pacient la pacient.

Mai frecvent au fost raportate semne si simptome precum:

- Voce ragusita sau o usoara ingrosare a vocii

- Senzatia de corp strain in gat

- Nevoia constanta de a "curata"  secretiile faringiene

- Tuse cronica

- Secretii excesive de mucus

- Dificultati de inghitire

- Dureri frecvente de gat

- Laringita recurenta: inflamatia corzilor vocale cu afectarea vocii

- Rinoree posterioara

- Infectii de tract respirator superior frecvente

Simptomele nu trebuie sa fie intense si nici permanente; deseori pacientii le experimenteaza intermitent, dupa mese bogate in alimente ce favorizeaza refluxul sau dupa alte evenimente ce cresc riscul.

Pentru ca secretia gastrica acida sa ajunga din stomac in esofag si mai sus, pana in faringe, aceasta trebuie sa treaca de 2 bariere importante: sfincterele esofagiene.

Exista un sfincter esofagian superior si unul inferior, care separa esofagul de faringe, respectiv de stomac.

Slabiciunea acestor sfinctere induce refluxul acid, iar refluxul laringo-faringian este cauzat in principal de disfunctia sfincterului esofagian superior.

Medicii nu pot afla intotdeauna cauza disfunctiei sfincteriene si implicit a refluxului, insa multi factori de risc pot fi identificati la acesti pacienti.

Factorii de risc mai frecventi includ:

- Medicamente ce relaxeaza musculatura sfincterului: benzodiazepine, antidepresive, antihipertensive, antiinflamatoare, unele medicamente utilizate in astm etc

- Alimente si bauturi: cafea, ciocolata, alcool, menta, usturoi, ceapa

- Obiceiuri daunatoare: pozitia de clinostatism imediat dupa masa, dormitul pe spate, consumul unor mese mari, purtarea unor haine strampte in jurul abdomenului. Toate acestea tind sa creasca presiunea intraabdominala, ceea ce va duce in timp la relaxarea sfincteriana si aparitia refluxului

- Hernia hiatala: afectiune gastrica, in care stomacul herniaza catre torace si favorizeaza refluxul

- Sarcina: cauza de crestere a presiunii intraabdominale

- Obezitatea

- Fumatul

Refluxul laringo-faringian poate da unele complicatii, in timp:

- Secretie excesiva de mucus si infectii frecvente. Acidul gastric interfereaza cu mecanismul natural de eliminare a mucusului din caile respiratorii superioare. Mucusul nu este eliminat complet, se acumuleaza si favorizeaza aparitia infectiilor.

- Iritatie vocala cronica. Pacientii pot dezvolta voce ingrosata si iritatie laringeana cronica, ce va afecta vorbirea

- Alte complicatii respiratorii. Mici cantitati de acid pot ajunge in trahee, bronsii si ulterior plamani, cauzand inflamatie. Astfel poate aparea bronsita cronica sau chiar pneumonia.

Daca aveti o raguseala cronica, exista o sansa de 50% sa aveti reflux laringo-faringian. Fiti atenti si la alte simptome potential asociate.

Infectiile respiratorii repetate sau alergiile pot fi de asemenea semne ale acestui sindrom.

Multi pacienti sunt asimptomatici sau au simptome usoare, intermitente, fara sa existe modificari de voce sau raguseala. Acest lucru determina prezentari tardive la medic, uneori dupa ani de zile de reflux.

Medicul specialist O.R.L este cel ce diagnosticheaza acest tip de reflux. Acesta va nota simptomele si va va face un examen al faringelui si laringelui.

Poate fi vizualizata inflamatia tesuturilor sau leziuni tisulare, in cazurile avansate.

Medicul va folosi un instrument flexibil dotat cu o camera la capat, pentru a putea vedea toate structurile de interes.

In unele cazuri veti avea nevoie si de evaluare gastroenterologica si o endoscopie digestiva superioara, pentru a confirma sau infirma asocierea cu refluxul gastro-esofagian.

Abordarea terapeutica a refluxului laringo-faringian depinde de severitatea acestuia si de cat de severa este cauza.

In multe cazuri, simplele modificari ale stilului de viata vor fi suficiente pentru a ameliora simptomele.

Refluxul laringo-faringian raspunde mai bine la metode naturale de tratament decat refluxul gastro-esfofagian, insa poate dura si cateva luni pana cand incepeti sa observati imbunatatiri.

Tratamentul medicamentos reprezinta a doua optiune, iar in cazuri foarte rare va fi nevoie de interventii chirurgicale.

Modificari ale stilului de viata

Medicii recomanda implementarea urmatoarelor obiceiuri, atat pentru tratament cat si pentru profilaxia unui reflux laringo-faringian:

- Consumati mese mai mici. Alegeti 5-6 mese mai mici in locul a 3 mese principale mai mari

- Evitati alimentele grase sau foarte condimentate

- Consumati cina mai devreme; incercati sa nu va intindeti in primele 2-3 ore dupa cina

- Dormiti pe partea stanga; aceasta pozitie este favorabila sfincterului esofagian superior

- Evitati bauturile carbogazoase

- Reduceti presiunea intraabdominala; evitati hainele strampte in jurul taliei

- Renuntati la fumat

- Reduceti sau chiar evitati consumul de alcool

- Mentineti o greutate corporala normala

- Hidratati-va corespunzator; consumati cel putin 2L de apa pe zi si reduceti consumul bauturilor ce deshidrateaza precum cafeaua, bauturile pe baza de menta, bauturile bogate in zahar

- Folositi-va vocea in mod gentil. Faceti pauze vocale si nu va suprasolicitati corzile vocale cand nu este necesar

Tratamentul medicamentos include inhibitori de pompa de protoni administrati timp de cateva luni, medicamente care reduc secretia acida gastrica.

Alte antiacide pot fi de asemenea asociate si schimbate, pana cand pacientii gasesc combinatia perfecta de medicamente ce amelioreaza refluxul si implicit simptomele.

Interventia chirurgicala nu este o optiune obisnuita pentru refluxul laringo-faringian, fiind rezervata doar cazurilor cu defecte evidente precum hernia hiatala sau anomalii ale sfincterului esofagian superior.

Diagnosticul potrivit, indepartarea factorilor declansatori si gasirea unui tratament bun pot lua mult timp, fiind un proces destul de complicat.

Refluxul laringo-faringian nu este o patologie la fel de comuna ca si refluxul gastro-esofagian, astfel ca si optiunile sunt mai limitate.

Prognosticul pacientilor este insa bun, in special daca evita factorii de risc si isi ajusteaza stilul de viata astfel incat refluxul sa fie diminuat si vocea prezervata.

Simptomele faringiene, afectarea corzilor vocale si infectiile respiratorii pot avea multe cauze. Refluxul laringo-faringian este o cauza relativ rara, insa ce nu trebuie neglijata.

Acesta se poate asocia sau nu cu simptomele refluxului gastro-esofagian, astfel ca investigatiile suplimentare pot fi deseori necesare.

Mergeti la un medic specialist ORL daca observati simptome si incercati sa tineti cont de metodele naturale de tratament si preventie ale acestei patologii.

Bibliografie
https://www.webmd.com/heartburn-gerd/laryngopharyngeal-reflux-silent-reflux
https://refluxuk.com/diagnosis/laryngo-pharyngeal-reflux