Cervicalgiile si recuperarea lor

Durerea cervicala reprezinta cel mai frecvent tip de durere, dupa cefalee si durerea lombara, aproximativ 80% din populatie prezentand durere cervicala macar o data de-a lungul vietii.

Intr-un studiu canadian, 54% din populatia generala a experimentat durere la nivelul cefei in ultimele sase luni, in 5% dintre cazuri fiind vorba de durere invalidanta.

In plus, pacientii cu astfel de probleme solicita serviciile medicale de doua ori mai mult decat media.

Coloana cervicala este formata dintr-un numar de sapte vertebre, reprezentand cel mai mobil segment al coloanei vertebrale, care permite miscari ample de flexie anterioara si laterala, extensie si rotatie.

Are un rol functional deosebit in orientarea capului si in particular a privirii, dar si in generarea unor reflexe de echilibrare.

In afara nervilor care pleaca si vin dinspre membrele superioare, coloana cervicala prezinta numeroase structuri sensibile la durere, precum osul vertebral, ligamentele, articulatiile intervertebrale si capsula articulara, discul intervertebral si muschii cervicali.

Sunt foarte numeroase, de la suprasolicitari mecanice pana la infectii si tumori vertebrale.

Vom insista insa asupra celor mai frecvente dintre ele: lezarea structurilor non-neurale, care produce durerea de suprasolicitare, compresia nervoasa, cauza durerii radiculare, si degenerarea articulara.

Durerea de suprasolicitare in acest tip de durere, cel mai frecvent dintre toate (85% dintre cazuri), durerea se produce in contextul unui traumatism prin accelerare-decelerare sau se poate dezvolta in contextul unor suprasolicitari fizice repetitive, pozitii gresite, incordare psihica, vreme rece.

In general, mobilitatea coloanei cervicale este limitata si dureroasa, facand dificile anumite activitati. De multe ori, durerea poate perturba somnul, poate fi insotita de ameteala, cefalee sau greata.

Alteori, poate iradia in umeri, omoplat sau la nivel occipital, fara ca radacinile nervoase sa fie afectate.

Cel mai frecvent intalnita este la cei care au fost implicati in accidente rutiere, la muncitorii care solicita mult bratele si umerii, la persoanele care lucreaza la birou fara sa aiba rezemator pentru brate sau tastatura pe care o folosesc este plasata prea sus.

In acest tip de durere, cel mai frecvent dintre toate (85% dintre cazuri), durerea se produce in contextul unui traumatism prin accelerare-decelerare sau se poate dezvolta in contextul unor suprasolicitari fizice repetitive, pozitii gresite, incordare psihica, vreme rece.

In general, mobilitatea coloanei cervicale este limitata si dureroasa, facand dificile anumite activitati.

De multe ori, durerea poate perturba somnul, poate fi insotita de ameteala, cefalee sau greata. Alteori, poate iradia in umeri, omoplat sau la nivel occipital, fara ca radacinile nervoase sa fie afectate.

Cel mai frecvent intalnita este la cei care au fost implicati in accidente rutiere, la muncitorii care solicita mult bratele si umerii, la persoanele care lucreaza la birou fara sa aiba rezemator pentru brate sau tastatura pe care o folosesc este plasata prea sus.

Apare din cauza injuriei mecanice sau biochimice la nivelul radacinilor nervoase ale nervilor. Cea mai frecventa cauza este hernia discala, urmata de spondiloza cervicala.

Hernia discala se manifesta prin durere cervicala intensa urmata de iradierea brutala a durerii de-a lungul unui membru superior.

In cazul spondilozei cervicale, aparitia durerii se produce in mod progresiv. In functie de localizarea nervului afectat, durerea poate avea diferite localizari: marginea interna a omoplatului (C5-C7), muschiul trapez superior, precordial, deltoid si partea laterala a bratului (C5-C6), zona posteromediala a bratului (C7- T1), antebrat antero-lateral (C6-C7), antebrat posterior (C7-C8), degete (C6-T1).

In afara de durere, poate fi prezent un anumit grad de slabiciune musculara, de obicei nu foarte intensa.

Pentru ca sunt frecvent solicitate si supuse unor microtraumatisme repetate sau chiar traumatisme severe, precum in cazul accidentelor rutiere, articulatiile intervertebrale pot fi si ele cauza de durere cervicala cronica.

Cele mai afectate sunt cele de la nivelul C4-C5 si C5-C6 ca urmare a fortelor si presiunilor care sunt mai importante la acest nivel.

In general, in cazul acestui tip de durere, pacientul poate localiza cu precizie zona maxim dureroasa in dreptul articulatiilor cervicale.

Indiferent de cauza durerii, obiectivul initial este diminuarea ei.

Aceasta se poate face prin utilizarea medicamentelor analgetice si antiinflamatorii, uneori miorelaxante, care pot fi completate prin masaj, proceduri de termo-crioterapie, fizioterapie analgetica de tip TENS, ultrasunete (cu exceptia durerii radiculare, unde ultrasunetele pot agrava durerea).

Purtarea unui colier moale pentru stabilizarea gatului poate fi benefica in primele 72 de ore.

In cazul durerii radiculare, este necesara evitarea tuturor activitatilor cotidiene care agraveaza durerea.

De mentionat ca persistenta si agravarea deficitului motor constituie o indicatie chirurgicala. Infiltratiile cortizonice pot fi utile pentru ameliorarea simptomelor in cazul durerii cervicale de natura artrozica.

Dupa ce durerea acuta a fost inlaturata, tratamentul trebuie sa continue cu kinetoterapie destinata stabilizarii coloanei cervicale, prin antrenarea musculaturii gatului, imbunatatirea echilibrului, a proprioceptiei, corectarea posturilor vicioase.

Eficacitatea acestor exercitii a fost dovedita printr-un studiu finlandez, in care 180 de paciente au fost impartite in trei grupuri, dintre care doua faceau exercitii speciale pentru musculatura coloanei cervicale, iar al treilea, grupul de control, urma modalitatile clasice pentru combaterea durerii.

Dintre grupurile „de antrenament”, primul facea exercitii de anduranta, iar celalalt pentru forta. Exercitiile au fost facute 12 zile pe luna, timp de un an, in cadrul unui centru de recuperare, programul durand aproximativ 45 de minute.

Exercitiile prescrise celor din primul grup constau in flexia gatului din pozitia culcat pe spate in 3 serii a cate 20 de repetari. in plus, pacientii au facut exercitii de anduranta pentru musculatura umerilor si bratelor, folosind greutati de cate 2 kg, in aceeasi schema de 3 serii a cate 20 de repetari.

Pacientii din al doilea grup au executat contractii izometrice contra rezistentei unei benzi elastice directionate anterior, posterior, precum si oblic-lateral stanga-dreapta. Contractiile au fost repetate de cate 15 ori pentru fiecare directie, din pozitia sezut. Exercitiile pentru brate si umeri s-au facut cu greutatea maxima individuala timp de 15 repetari.

Ambele grupuri au facut si exercitii pentru musculatura trunchiului si membrelor inferioare contra propriei greutati (flotari, genuflexiuni, abdomene etc.). sedinta de antrenament s-a incheiat de fiecare data cu 20 de minute de exercitii de intindere (stretching) pentru muschii gatului, umerilor si membrelor superioare.

Rezultatele studiului sunt foarte interesante.

Pacientii care au beneficiat cel mai mult sunt cei din grupurile active, cu un plus pentru cei care au facut exercitii de forta.

Dupa un an, foarte multi pacienti nu au mai avut nevoie de medicamente analgetice, numarul consultatiilor medicale a scazut, iar performantele coloanei cervicale s-au ameliorat semnificativ.

In concluzie, un program regulat de exercitii destinate musculaturii cervicale poate fi deosebit de util pentru ameliorarea durerii.

Mentinerea unei bune forme fizice si respectarea unor reguli de igiena a muncii pot fi, de asemenea, foarte utile pentru prevenirea durerii cervicale.


Revista: Viata + Sanatate