Modificarile patologice ale limbii si semnificatia lor

Limba este un organ muscular implicat in vorbirea articulata, masticatie, inghitire si perceptia gustului.

Este localizata in cavitatea bucala si este marginita anterior si lateral de arcadele dentare superioare si inferioare, posterior si lateral de pliurile palato-glose, palatofaringiene si amigdalele palatine, superior de palatul dur si moale, iar inferior de planseul cavitatii bucale.

Functiile fiziologice majore, la care contribuie si muschii extrinseci si intrinseci ai limbii sunt reprezentate de:

- Vorbirea articulata;

- Formarea si inghitirea bolusului alimentar;

- Perceptia gustului.

Modificarile patologice ale limbii sunt determinate de patologii locale sau sistemice si pot insoti sau preceda numeroase afectiuni.

In linii generale, inspectia limbii trebuie sa se faca in urmatoarea maniera:

- Se inspecteaza fata ventrala a limbii prin atingerea cu varful limbii a cerului gurii;

- Verificarea culorii, modificarii de pozitie, texturii si prezenta maselor prin indemnul pacientului de a efectua o miscare de protruzie a limbii (scoaterea limbii drept in afara);

- Palparea limbii, prin prinderea varfului limbii cu un tifon cu o mana a examinatorului, iar cu cealalta mana palparea intre degetul mare si aratator, pentru a identifica zonele cu sensibilitate modificata si masele prezente.

Dimensiune – limba trebuie sa fie tinuta confortabil in cavitatea bucala, cu varful localizat la nivelul incisivilor inferiori.

Culoare – avand in vedere vascularizatia bogata si grosimea redusa a mucoasei, limba trebuie sa aiba o culoare roz-roscat pe suprafetele ventrale si dorsale.

Vascularizatia poate fi mai vizibila pe fata ventrala (de dedesubt), motiv pentru care culoarea poate fi usor albastruie.

Textura – fata dorsala este rugoasa/aspra din cauza existentei papilelor gustative, pe cand cea ventrala este neteda.

La nivelul acesteia nu trebuie sa se identifice fire de par, ulceratii sau eroziuni.

Schimbarea texturii

Limba neteda – atrofica:

- Cea mai frecventa cauza este reprezentata de utilizarea aparatelor dentare, ce determina o exfoliere mecanica a fetei dorsale prin frecare, determinand netezirea suprafetei,

- Carentele nutritionale, cu precadere deficienta de vitamina B12, cunoscuta si sub numele de anemie pernicioasa, dar si carentele de fier, B3, B6, B9 si acid folic.

Deficitul de B12 determina si schimbari de culoare, limba fiind rosie si dureroasa.

- Glosita poate conferi aspectul de limba neteda in urma edematierii limbii,

- Glosita de menopauza – intalnita la femei din cauza nivelurilor scazute de estrogen.

Schimbarea culorii

Limba alba

- Candidoza bucala (determinata de infectia cu Candida albicans) se intalneste cel mai frecvent la pacientii care asociaza status imunosupresat, precum HIV sau afectiuni din sfera oncologica, diabet zaharat, utilizarea pe termen lung a antibioticelor si folosirea cronica a protezelor dentare asociata cu o igiena precara.

Semnul patognomonic al acestei afectiuni este reprezentat de prezenta placilor albe nedureroase la nivelul limbii sau orofaringelui, insotite de sangerare la indepartare.

- Lichenul plan oral este o afectiune inflamatorie cronica ce are substrat autoimun si care afecteaza pielea sau mucoasele, precum cavitatea bucala si limba.

Prezentarea clinica a fost descrisa ca fiind de doua tipuri:

Forma caracterizata printr-un aspect reticular, alb, dantelat care afecteaza mucoasa limbii,

Forma eroziva sub forma unor ulceratii superficiale.

Lichenul plan se poate asocia cu candidoza, motiv pentru care necesita si tratament antifungic.

Forma reticulara nu necesita niciun tratament, pe cand cea eroziva raspunde favorabil la steroizi topici, aplicati de doua ori pe zi, timp de doua-trei saptamani.

- Limba geografica se caracterizeaza prin aparitia unor pete decolorate, nedureroase, precum si a unor zone atrofice cu dispozitie diferita fata de zonele necolorate.

Are caracter benign si se identifica la 1-3% din persoane.

Conform dovezilor recente, cauza este deficitul de B3, boala inflamatorie intestinala sau sindromul de intestin permeabil.

De asemenea, se mai asociaza cu deficitul de vitamina B2, B3, B6, B9, B12 si A.

Limba rosie

Cel mai frecvent este determinata de alimentele acide sau de culoarea bauturii si alimentelor.

Culoarea rosie poate fi si un semn al deficitului de vitamine, precum B2, B6, B9, B12, fier sau indica prezenta unei afectiuni, printre care se numara scarlatina si boala Kawasaki.

Limba neagra

Cel mai frevent este cauzata de medicamente, clatirea gurii cu clorhexidina, fumat, igiena orala precara sau antibioterapie.

Schimbarea dimensiunii

Macroglosia – cresterea in volum a limbii, poate fi determinata de traumatisme ale limbii precum arsuri sau muscatura, intepaturi de insecte, alergii, amiloidoza, consumul de antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau de aspirina.

Microglosia – fiind caracterizata de o limba de dimensiuni reduse si rigiditate crescuta, poate aparea la nou-nascuti (microglosie aparenta) din cauza frenului lingual scurt (anchiloglosie).

Schimbarea gustului

Tulburarile in perceptia gustului sunt reprezentate de:

- Ageuzie – pierderea completa a gustului,
- Disgeuzie – distorsionarea gustului,
- Hipogeuzie – pierderea partiala a gustului.

Perceptia gustului este influentata de medicamente care provoaca un gust metalic, in special antibioticele, clatirea gurii cu clorhexidina, antidiabeticele, antifungicele, antihistaminicile, antipsihoticele, medicamentele antihipertensive, anticonvulsivantele.

COVID-19 a influentat mirosul si gustul din cauza efectelor nocive ale virusului SARS CoV-2 asupra proteinelor asociate cu receptorii ACE2 localizate la nivelul limbii si nasului.

De asemenea, la schimbarile de gust contribuie si xerostomia (gura uscata), gripa, infectiile acute de cai aeriene superioare, deficientele nutritionale de vitamina B12, vitamina C si zinc, precum si fumatul.

Ulceratiile

Ulcerele aftoase sunt in general dureroase si reprezinta o leziune frecvent intalnita.

Pot fi de mai multe tipuri: minor, major sau herpetiform.

Ulcerele minore au o dimensiune cuprinsa intre 2-8 milimetri si se vindeca spontan in doua saptamani.

Ulcerele majore depasesc 1 centimetru, iar vindecarea lasa cicatrici.

Ulcerele herpetiforme sunt multiple si pot fuziona intr-o leziune mai mare.

Ulcerele aftoase recurente sunt caracteristice bolilor sistemice precum Sindromul Behcet, boala Crohn, boala celiaca, herpes simplex, pemfigus, artrita reactiva si histoplasmoza.

Examinarea ulcerelor limbii trebuie sa tina cont de dimensiune, culoare, numar, distributie si de disconfortul provocat. In situatia in care videcarea nu survine in 14 zile, trebuie explorate suplimentar si biopsiate de catre medicul specialist.

Eritroplazia reprezinta o leziune sau o zona de culoare rosie, care nu poate fi indepartata si care are potential premalign.

Leucoplazia are aceleasi caracteristici, insa culoarea ei este alba si nu asociaza riscul de malignizare.

Eritroleucoplazia reprezinta o leziune ce combina aspectele celor doua patologii si are risc crescut de a deveni maligna.

Capacitatea de a identifica patologiile benigne ale limbii si leziunile patologice reprezinta o etapa cruciala in stabilirea unui diagnostic corect precoce si in a initia un tratament eficient.

In urma managementului leziunilor limbii se reduce anxietatea pacientului si se imbunatateste reprezentativ calitatea vietii acestuia.

Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15181750/
https://my.clevelandclinic.org/health/body/22845-tongue
https://stanfordmedicine25.stanford.edu/the25/tongue.html