Sarcina: Preeclampsia si eclampsia

Vezi galerie foto

Preeclampsia

Cunoscuta si ca toxemia gravidica, preeclampsia este o afectiune care apare la femeile insarcinate. Este caracterizata printr-o valoare crescuta a presiunii arteriale, insotita de un nivel proteic urinar crescut. Femeile cu preeclampsie prezinta edeme la nivelul picioarelor, gambelor si mainilor.

Preeclampsia, cand este prezenta, de obicei debuteaza in a doua jumatate a sarcinii, pe finalul trimestrului al doilea sau in trimestrul trei, uneori debutand chiar mai devreme.

Eclampsia

Eclampsia reprezinta faza finala si cea mai grava a preeclampsiei si apare cand preeclampsia este lasata netratata. Suplimentar simptomelor mentionate anterior, femeile cu eclampsie adesea prezinta si convulsii. Eclampsia poate cauza coma sau chiar decesul mamei si a copilului si poate apare inainte, in timpul sau dupa nastere.

Cauzele exacte ale preeclampsiei nu sunt cunoscute, chiar daca unii cercetatori suspecteaza nutritia deficitara, nivelul crescut al colesterolemiei sau fluxul sanguin insuficient la nivelul uterului, ca si posibile cauze.

Preeclampsia este intalnita cel mai frecvent la prima sarcina, in randul adolescentilor sau a femeilor cu varsta peste 40 de ani.

Alti factori de risc includ:

- antecedente de hipertensiune anterior sarcinii;

- antecedente personale de preeclampsie;

- istoric familial de preeclampsie la mama sau surori;

- obezitate anterior sarcinii;

- multiparitate (mai mult de o sarcina);

- istoric personal de diabet, boala renala, lupus eritematos sistemic si poliartrita reumatoida.

Suplimentar edemelor, concentratiei urinare proteice crescute, hipertensiunii arteriale, simptomele preeclampsiei pot include:

- crestere rapida in greutate printr-o retentie hidrica semnificativa in organism;

- dureri abdominale;

- cefalee intensa;

- modificarea reflexelor;

- oligurie sau anurie (reducerea sau absenta excretiei urinare);

- ameteli;

- greata si voma.

Cateva edeme sunt normale in timpul sarcinii. Totusi, daca edemele nu dispar dupa o perioada de odihna si sunt acompaniate de unele dintre simptomele enumerate mai sus, sa se apeleze imediat la medic.

Preeclampsia poate priva placenta de un aport suficient de sange, ceea ce va determina nasterea unui copil cu greutate mica.

Reprezinta, de asemenea, una dintre cauzele de nastere prematura si a diferitelor deficiente care decurg din aceasta, incluzand dizabilitatile de invatare, epilepsia, paralizia si tulburarile de vedere si auz.

Singura vindecare reala a preeclampsiei este reprezentata de nasterea copilului.

Preeclampsia usoara (presiune arteriala mai mare decat 140/90, care debuteaza dupa saptamana 20 de sarcina, la o femeie care nu a mai prezentat hipertensiune anterior), cu prezenta unei concentratii urinare proteice reduse, poate fi controlata prin ingrijire atenta in spital si in ambulator, impreuna cu restrictia activitatii.

Daca sarcina nu este la termen, afectiunea poate fi controlata pana ce copilul se naste in siguranta. Medicul curant poate recomanda repaus la pat, spitalizarea sau medicatie, pentru a prelungii durata sarcinii si a-i mari nou-nascutului sansele de supravietuire. Daca sarcina este aproape de termen, travaliul poate fi declansat.

Forma grava de preeclampsie (cu tulburari de vedere, afectiuni pulmonare, dureri abdominale, suferinta fetala sau alte semne si simptome) poate necesita tratament de urgenta – nasterea copilului – indiferent de varsta sarcinii.

Alte tratamente:

- injectarea intravenoasa de magneziu pentru a preveni eclampsia asociata cu convulsii;

- hidralazina, reprezinta un alt medicament antihipertensiv care controleaza valorile crescute ale presiunii sanguine;

- monitorizarea aportului de fluide.