Anemia fetala

Anemia fetala se refera la numarul sau calitatea inadecvata a celulelor rosii din sangele sistemului circulator fetal. Celulele rosii din sange transporta oxigenul la celulele si organele corpului.

Anemia poate declansa multe complicatii la fat. Ca si in cazul altor conditii fetale, anemia poate varia de la usoara pana la severa. In cazul in care aceasta este severa, inima fatului ca incerca sa compenseze numarul insuficient sau calitatea scazuta a celulelor rosii, iar activitatea sa va fi mai intensa. Inima trebuie sa lucreze mai mult pentru a pompa mai mult sange si oxigen prin corp.

In cazuri severe, afectiunea poate duce la cedarea inimii. Pe masura ce inima esueaza, lichidul se aduna in corpul copilului in jurul inimii, plamanilor si altor organe. Aceasta acumulare anormala de lichid este cunoscuta sub numele de hydrops fetalis. Daca nu este tratata, anemia fetala pune viata copilului in pericol.

Cel mai frecvent, anemia fetala apare atunci cand copilul are o diferenta specifica a antigenelor sau a proteinelor din sange, de la mama. Fenomenul poarta denumirea de aloimunizare si este caracterizat de mostenirea de catre copil a unor antigeni din sange de la tata, care nu se regasesc si la mama. Sistemul mamei poate crea anticorpi care ataca celulele fetale. Acest lucru duce la distrugerea celulelor rosii din sangele fetal si in cele din urma la anemie fetala.

O alta cauza a anemiei poate fi prezenta uneia sau mai multor infectii materne, cum ar fi parvovirus, o boala frecvent intalnita la copii. Pentru depistarea acesteia se vor face analize de sange in scopul confirmarii infectiei recente sau in trecut cu acest virus. Anemia fetala poate fi rezultatul scaderii nivelului de sange din sistemul circulator fetal. Exista mai multe conditii rare care pot provoca anemie, care includ anomalii a structurilor sau maselor fetale, cum ar fi teratomul sacrococcygeal.
Anemia fetala este, de asemenea, asociata cu anumite tulburari genetice si metabolice, cum ar fi sindromul Down (Trisomia 21) si boala Niemann-Pick.

Anemia fetala poate fi diagnosticata in mai multe moduri.

- Ecografie prenatala - Cu ajutorul ultrasunetelor pot fi detectate semnele de insuficienta cardiaca fetala sau hidrops care pot fi consecintele anemiei fetale. Hidropsul fetal rezulta in urma colectarii lichidului sau umflarii tesuturilor fetale. Insuficienta cardiaca poate rezulta din lipsa celulelor rosii din sange care furnizeaza oxigen inimii, fapt ce ingreuneaza activitatea cardiaca. Anemia poate fi suspectata si in cazul in care este crescut fluxul de sange la nivelul unuia dintre vasele fetale de sange din creier. Acest vas este numit artera cerebrala mijlocie, iar masuratorile se pot face in timpul unei ecografii.

- Analize din sangele matern - Investigarea sangelui mamei poate indica faptul daca aceasta are sau nu prezenti anticorpi care pot provoca anemia fetala.

- Amniocenteza- Pentru a se obtine un esantion de lichid amniotic in scopul determinarii bilirubinei (valoarea celulelor rosii distruse din sange) se poate face amniocenteza care implica introducerea unui ac prin abdomenul gravidei, care este apoi ghidat in vena ombilicala fetala. Tehnica se face cu ajutorul vizualizarii si ghidajului ecografic. Astfel se va recolta o mica mostra de sange fetal care va fi analizat. In urma acestei proceduri poate exista riscul de infectie care ar putea determina inclusiv un avort spontan, nastere prematura sau suferinta fetala.

Anemia fetala este monitorizata si tratata prenatal prin mai multe metode. Planul de ingrijire ar putea include monitorizarea frecventa si masurarea fluxului de sange in artera cerebrala mijlocie. In cazul in care anemia este moderata pana la severa, se va preleva o proba de sange fetal si va fi necesara si transfuzia.

Procedura presupune vizualizare ecografica si transfuzia de sange cu celule rosii compatibile prin vena ombilicala. Tehnica este similara cu procedura efectuata pentru recoltarea unei probe de sange fetal, este o procedura care implica mult timp si se realizeaza intr-un cadru spitalicesc. In unele cazuri, mama ar putea ramne internata, sub supraveghere medicala cateva zile. Atat mama cat si fatul vor fi monitorizat in timpul si dupa procedura pana cand starea acestora este stabila. Poate fi necesara trasfuzia de sange fetal la 1-4 saptamani, in functie de starea fatului.

Nou nascutii au o stare destul de buna dupa nastere. De asemenea, la nou-nascuti poate sa apara icterul si sa fie sever. Acesta se declanseaza atunci cand nivelul de bilirubina este prea ridicat. Bilirubina este o substanta care se regaseste in celulele rosii din sange. Icterul este monitorizat cu ajutorul testelor de laborator.

Cazurile usoare de icter pot solicita doar o monitorizare atenta a nou-nascutului. Daca bilirubina are valori prea mari, medicul neonatolg sau pediatrul poate decide sa trateze copilul pentru a reduce nivelul de bilirubina. Mamei i se vor prezenta potentialele metode de tratament. Bebelusul poate fi alaptat si trebuie sa-si petreaca cat mai mult timp cu parintii. Mamei i se vor face investigatii la urmatoarele sarcini, pentru depistarea din timp a anemiei fetale.

Cat timp va fi copilul in spital?

Majoritatea bebelusilor care au primit tratament in uter pentru anemie fetala nu necesita timp suplimentar in spital dupa nastere. Unii, totusi, ar putea fi nevoiti sa ramana in spital cateva zile pentru fototerapie in curs de desfasurare pentru a trata icterul si pentru a mai fi sub observatie medicala.

Care este prognosticul copilului?

Bebelusii care primesc tratament pentru anemie fetala au un prognostic excelent.

Copilul va avea nevoie de ingrijire de urmarire pe termen lung?

Bebelusul dumneavoastra nu va avea nevoie de ingrijire pe termen lung pentru anemie fetala, desi o astfel de ingrijire poate fi necesara pentru bebelusii care au alte afectiuni asociate uneori cu anemie fetala, cum ar fi sindromul Down sau boala Niemann-Pick, care necesita atentie deosebita.

Anemia fetala este cunoscuta de multi ani ca o complicatie periculoasa a sarcinii de aceea trebuie diagnosticata in cel mai scurt timp de la instalarea ei. Cele mai frecvente cauze ale acesteia sunt aloimunizarea materna si infectia cu parvovirus B19, desi poate fi asociata cu multe afectiuni patologice diferite, inclusiv aneuploidii fetale, tumori vasculare si malformatii arteriovenoase ale fatului sau placentei si afectiuni mostenite, cum ar fi alfa-talasemia sau tulburarile metabolice genetice.

Evaluarea ecografica Doppler a vitezei de varf a fluxului sanguin sistolic in artera cerebrala medie pentru diagnosticul anemiei fetale si transfuzia intrauterina intravasculara pentru tratamentul acesteia sunt standardele de practica actuale. In ultimii ani au fost raportate rate de nastere vii de pana la 95%. Rolul suplimentar al terapiei cu imunoglobuline intravenoase si consecintele pe termen lung ale afectiunii sunt subiecte de cercetare activa in curs de desfasurare.