Aparatele auditive pot reduce riscul de dementa si depresie?

Aparatele auditive sunt folosite pentru a imbunatati capacitatea auditiva a unei persoane cu probleme de auz. Totusi, studiile de specialitate recente au constatat ca utilizarea acestor dispozitive poate ajuta chiar si la reducerea riscului de dementa, depresie si caderi.

Astfel, s-a observat ca varstnicii diagnosticati recent cu pierderi de auz si care au apelat la aparate auditive au un risc mai mic de a fi diagnosticati cu dementa, depresie si anxietate in primii 3 ani. De asemenea, aceste persoane au sanse reduse de a suferi cazaturi si leziuni asociate in comparatie cu persoanele cu probleme, dar care nu folosesc aparate auditive.

Exista si alte cercetari care confirma beneficiile pentru sanatate asociate utilizarii aparatelor auditive, dar nu exista dovezi clare asupra unei legaturi de cauzalitate intre utilizarea acestor dispozitive si prevenirea unor afectiuni de sanatate. Totusi, persoanele in varsta sau cu pierderi de auz, dar care poarta aparate auditive, pot socializa mai mult. Acesti factori se pot asocia cu un risc redus de dementa prin mentinerea activa a unor functii cerebrale.

Din pacate, se considera ca doar 12% dintre persoanele cu varste mai mici de 69 de ani si cu probleme auditive folosesc aceste aparate.

Cercetatorii au colectat date de la aproape 115000 de persoane cu varste de peste 66 de ani si care au beneficiat de asigurari private de sanatate. Aceste date au fost colectate in perioada 2008-2016, iar echipa de cercetatori a urmarit participantii cu un an inainte de diagnosticare, dar si la 3 ani de la aceasta.

Conform specialistilor, riscul de a fi diagnosticat cu dementa, inclusiv boala Alzheimer, in termen de 3 ani de la diagnosticul de pierdere a auzului a fost cu 18% mai mic la persoanele care au folosit aparate auditive. De asemenea, riscul de a suferi de depresie sau anxietate pana la sfarsitul celor 3 ani de analiza a fost cu 11% mai mic pentru utilizatorii aparatelor auditive, in timp ce sansa de a suferi leziuni legate de caderi a fost cu 13% mai mica.

Persoanele cu pierderi de auz au avut rate semnificativ mai mari de a dezvolta dementa, depresie si leziuni cauzate prin cadere, comparativ cu populatia generala. Se cunoaste deja faptul ca persoanele cu deficiente de auz au mai multe dificultati si afectiuni de sanatate, iar studiile de specialitate au incercat sa determine efectele interventiei cu aparate auditive asupra acestor efecte negative.

Totusi, cercetatorii afirma ca mai sunt necesare studii suplimentare pentru a putea pune anumite concluzii ferme, dar si ca intentioneaza sa continue cercetarile pentru a evalua si alte rezultate importante.

Studii multiple au raportat ca pierderea auzului legata de inaintarea in varsta este asociata cu anumite modificari importante ale creierului. Astfel, pierderea stimularii auditive poate duce la o inactivitate a unei zone din creier ce este responsabila de memorie si de reglarea starii de spirit. Aceasta zona devine mai putin activa si eficienta, persoana in cauza incepand sa experimenteze anumite dificultati.

De asemenea, exista dovezi care indica faptul ca anumite modificari survin la nivelul creierului dupa pierderea auzului, tocmai pentru a compensa acest deficit si pentru a ajuta la pastrarea intelegerii vorbirii.

Dificultatile aparute in urma unor conversatii in care interlocutorul nu aude eficient poate duce la retragerea si izolarea acestuia. Astfel, riscul de depresie si dementa este cu mult mai mare. Aparatele auditive capteaza sunetul si il amplifica, fortand celulele deteriorate de la nivelul urechii sa transmita sunetele catre creier. Acest lucru nu ar putea fi posibil fara aparatul auditiv, astfel incat utilizarea sa este extrem de importanta.

Din punct de vedere fizic utilizarea aparatelor auditive este foarte buna, deoarece mentine stimulat creierul, dar si retelele neuronale asociate. Unele cercetari indica o pierdere de neuroni la nivelul trunchiului cerebral si al cortexului in urma pierderii auzului, dar comunitatea medicala nu intelege pe deplin toate mecanismele implicate.

Cand un om se naste cu un auz normal, creierul se dezvolta de-a lungul vietii folosind sunetul ca o parte importanta din retelele sale neuronale. Atunci cand o persoana isi pierde auzul, retelele neuronale folosite anterior nu se mai activeaza.

Cand acestea nu mai sunt folosite, ele pot fi pierdute definitiv, producand si alte efecte negative. Totusi, nu toate problemele auditive sunt identice. Unii oameni pot beneficia de amplificare a sunetelor prin aparate auditive, in timp ce alti oameni nu resimt aceleasi efecte benefice. In cazul unora dintre acestia din urma se poate apela la interventii chirurgicale, precum implantul cohlear.

Costul ridicat al aparatelor auditive poate descuraja unii oameni sa le utilizeze. Cu toate acestea, specialistii afirma ca aceste dispozitive sunt extrem de importante si reprezinta investitii foarte intelepte.

Pacientii percep aparatele auditive ca semne ale imbatranirii si le pot refuza si din acest motiv. De asemenea, unii pacienti intampina dificultati in confruntarea simptomelor prin intermediul aparatelor auditive, deoarece se tem de modul in care vor fi priviti de catre lumea exterioara. Totusi, acestia trebuie sa stie ca atentia este atrasa mai putin de un aparat auditiv decat de cerinta frecventa de a repeta cele spuse.

Conform specialistilor din domeniul sanatatii, persoanele cu pierderi de auz usoare netratate au de aproape trei ori mai multe sanse de a prezenta caderi. Acest risc este cu mult mai mare in cazul persoanelor cu deficiente de auz grave, iar costurile aferente tratarii leziunilor prin caderi este unul ridicat. Astfel, specialistii au descoperit faptul ca purtarea de aparate auditive poate reduce semnificativ riscul de cadere.

Se doreste ca in viitor sa fie disponibile aparate auditive pentru tratarea pierderilor auditive usoare si pana la moderate, acestea putand fi achizitionate chiar si fara prescriptie medicala. Prin realizarea acestui lucru, aparatele auditive ar putea deveni mai accesibile si ar putea atinge un numar mai mare de utilizatori. In cazul in care costurile se vor mentine ridicate, anumite persoane ar putea intampina dificultati in achizitionarea lor.

Specialistii iau in considerare bunastarea pacientilor si doresc sa se adopte masuri prin care aparatele auditive sa devina mai putin costisitoare, astfel incat un numar mai mare de persoane cu probleme auditive, dar nu numai, sa si le poata gestiona mai usor.

Aparatele auditive pot ajuta oamenii sa-si rezolve problemele cu auzul, dar nu numai. Spre exemplu, riscurile de a dezvolta dementa, depresie si caderi pot fi diminuate in urma utilizarii de aparate auditive a persoanelor cu deficiente de auz.

Conform cercetarilor, pierderea auzului este asociata cu anumite modificari ale creierului si poate afecta capacitatea de a forma amintiri noi. Astfel, prin utilizarea de aparate auditive se doreste prevenirea tuturor acestor efecte nedorite.

Bibliografie:
Kristen Fischer, Hearing Aids Can Reduce Depression and Dementia Risk, https://www.healthline.com/health-news/hearing-aids-can-cut-down-on-dementia-depression-risk#Preventing-falls
Paula Field, Hearing aids lower the chance of dementia, depression, and falling, https://www.medicalnewstoday.com/articles/326340.php
Elham Mahmoudi, Tanima Basu, Kenneth Langa, Michael M. McKee, Philip Zazove, Neil Alexander, Neil Kamdar. Can Hearing Aids Delay Time to Diagnosis of Dementia, Depression, or Falls in Older Adults? Journal of the American Geriatrics Society, 2019; DOI: 10.1111/jgs.16109