Tesutul mamar imbatraneste mai repede decat restul corpului

Cercetatorii Universitatii California din Los Angeles au demonstrat ca anumite parti ale anatomiei feminine, mai exact tesutul mamar, imbatranesc mai repede decat restul corpului.

Astfel, sanii sanatosi sunt in medie cu 2-3 ani mai maturi decat celelalte tesuturi corporale, din pricina metilarii, un proces natural care altereaza din punct de vedere chimic ADN-ul uman.

Oamenii de stiinta americani care au condus studiul anuntat de Universitatea din California au descoperit diferenta de varsta biologica dintre tesutul mamar si celelalte regiuni corporale ale femeilor, in cadrul unui experiment menit sa masoare impactul ceasului biologic inscris in genomii umani. Scopul principal al studiului a fost acela de a descoperi o cale prin care procesul natural de imbatranire poate fi incetinit.

Timp de 4 ani, cercetatorii au analizat biomarkerii care indica transformarile fiziologice ale organismului odata cu inaintarea in varsta. Telul constituirii unei imagini clare asupra impactului ceasului biologic a fost o mai buna intelegere a cauzelor imbatranirii, astfel incat sa se poata inventa o cale prin care aceasta poate fi amanata.

De vina pentru imbatranirea organismului este metilarea, un proces care se petrece in mod natural si care altereaza ADN-ul uman. Oamenii de stiinta au cules informatii din 12 seturi de date intocmite anterior de alti cercetatori ce si-au dedicat munca studierii metilarii (atat in tesuturile sanatoase, cat si in cele canceroase).

Informatia, cumulata de la aproape 8000 de mostre din 51 de tipuri de tesuturi si celule prelevate din diverse regiuni corporale, a permis cuantificarea nivelurilor metilarii ADN-ului de la nastere si pana la varsta de 101 ani.

Pentru a intocmi un ceas biologic al imbatranirii, profesorii Universitatii California s-au concentrat pe 353 markeri care se schimba odata cu inaintarea in varsta si sunt prezenti in anumite zone ale corpului uman. Eficacitatea ceasului biologic a fost testata prin compararea varstei biologice a tesutului cu cea cronologica. Cand ceasul s-a dovedit a fi precis in repetate randuri, oamenii de stiinta au constatat cu incantare ca au reusit sa masoare temporal anatomia umana.

Astfel, s-a urmarit evolutia in timp a diverselor parti ale organismului, de la creier, inima, plamani si ficat, pana la rinichi si cartilaje. Si mai interesant a fost ca, in timp ce unele mostre biologice au avut aceeasi varsta biologica si cronologica, altele au prezentat discrepante intre cele doua.

Cel mai bun exemplu a fost tesutul mamar, care are o varsta biologica mai mare decat cea cronologica, cu pana la 2-3 ani in plus. Situatia se schimba radical in cazul instalarii cancerului mamar, care determina imbatranirea sanilor cu pana la 12 ani, fata de celelalte zone ale corpului. Aceasta descoperire ar putea explica de ce varsta joaca un rol atat de important in randul factorilor de risc asociati cu cancerul de san.

O alta concluzie a studiului controversat condus de profesorii Universitatii din California este aceea ca ceasul biologic al corpului uman poate fi resetat. Dupa analizarea atenta a celulelor stem pluripotente, s-a incercat reprogramarea celulelor adulte in vederea transformarii lor in celule stem embrionare. Odata ce s-a reusit acest lucru, cercetatorii au sesizat ca ele pot sa formeze orice alta celula specializata in corp si sa se divida pe termen nelimitat.

Astfel, oamenii de stiinta americani au transmis ca procesul transformarii celulelor unei persoane in celule stem pluripotente permite resetarea ceasului biologic de la zero. Acum intrebarea ramasa fara raspuns este daca ceasul biologic controleaza sau nu procesul imbatranirii sau doar il monitorizeaza.

Daca il controleaza, ceasul biologic poate fi un important biomarker in inventarea unor demersuri terapeutice care sa transforme in realitate perspectiva tineretii fara batranete. O alta curiozitate a oamenilor de stiinta este consecinta opririi ceasului biologic, ce poate avea doua urmari posibile sistarea procesului natural de imbatranire sau cresterea sanselor instalarii cancerului.

Organismul uman este alcatuit din grasimi, tesut muscular, oase, organe si apa. Dupa varsta de 30 ani, oamenii incep sa piarda din tesutul muscular (atrofie) si celule din muschi, ficat si alte organe. Oasele pierd si ele o parte din mineralele lor si devin mai putin dense. Atrofierea tesuturilor conduce la reducerea cantitatii de apa din corp.

Tot dupa varsta de 30 de ani, cantitatea de grasime din corp incepe sa creasca in mod constant, cu pana la 30%. Tesutul gras se acumuleaza catre centrul organismului, precum si in jurul organelor. Chiar si asa, stratul de grasime subcutanata se subtiaza.

O alta componenta importanta a procesului de imbatranire este pierderea in inaltime (odata cu cresterea varstei biologice a oselor, muschilor si articulatiilor). Oamenii pierd, in general, cate 1 centimetru la fiecare 10 ani, dupa ce implinesc varsta de 40 de ani. Procesul scaderii in inaltime se accelereaza dupa varsta de 70 de ani. Reducerea acestui fenomen este posibila prin urmarea unei diete sanatoase, respectarea unui ritm de viata activ si prevenirea scaderii densitatii osoase.

Atrofierea musculara la nivelul membrelor inferioare si rigiditatea articulatiilor ingreuneaza miscarea si fac corpul mai putin mobil. Grasimea corporala in exces poate sa modifice constituita fizica, interferand totodata cu echilibrul corporal.

Schimbarile aparute la nivelul greutatii pot sa difere de la un sex la celalalt. Barbatii acumuleaza in general kilograme in plus pana la varsta de 55 de ani, ca apoi sa inceapa treptat sa slabeasca (dupa reducerea nivelului de testosteron din corp). Femeile cresc in greutate pana la varsta de 65 de ani, ca abia apoi sa scape gradual de kilograme.

Alegerile privind stilul de viata afecteaza rapiditatea procesului de imbatranire, de aceea exista cateva masuri care se pot adopta pentru amanarea schimbarilor fiziologice aparute odata cu inaintarea in varsta

- exercitiul fizic regulat;
- o dieta echilibrata, formata din fructe, legume, cereale integrale si grasimi sanatoase;
- limitarea consumului de alcool;
- evitarea fumatului;