Cum sa ai sani sanatosi de-a lungul anilor

Va prezentam un ghid util pentru mentinerea sanatatii sanilor de-a lungul anilor! Chiar daca unele femei se plang de marimea sanilor sau de scaderea fermitatii pe masura inaintarii in varsta, cu siguranta toate isi doresc sa aiba sani sanatosi de-a lungul anilor.

Odata cu inaintarea in varsta, sanii se modifica in concordanta cu schimbarile prin care trece organismul. In cele ce urmeaza isi vor gasi raspunsul cele mai frecvent intalnite intrebari, cum ar fi daca aspectul sanilor se modifica in urma alaptarii sau daca dupa menopauza creste riscul de aparitie a cancerului de san.

La 30 de ani, hormonii - cum ar fi estrogenul - asigura fermitatea sanilor. Sanii nu contin tesut muscular, ci sunt alcatuiti din tesut adipos, tesut fibros si un tesut glandular dens care include structurile ce produc lapte - numite lobuli si ducturi galactofore - canalele prin care circula laptele.

Din fericire, la varsta de 30 de ani, majoritatea problemelor sanilor sunt de natura benigna, de obicei fiind vorba despre asa-numita mastoza fibrochistica, un termen mai larg ce defineste o afectiune caracterizata prin dureri ale sanilor, chisturi si umflaturi care nu sunt de natura canceroasa. Specialistii sustin ca durerile resimtite la nivelul sanilor sunt in general de tip ciclic, aparand in perioada premenstruala, si doar rareori fiind mai presistente. Specialistii sustin ca evitarea cofeinei ar putea scadea durerea de sani din perioada premenstruala.

Fibroadenoamele sunt alte afectiuni care pot afecta femeile in jurul varstei de 30 de ani. Acestea sunt niste formatiuni nodulare alcatuite din tesut fibros si glandular; fara a avea caracter malign, pot totusi sa produca dureri ale sanilor, caz in care se recomanda indepartarea lor prin excizie chirurgicala.

De-a lungul perioadei fertile, alaptatul ofera o protectie impotriva cancerului de san pe termen lung, astfel incat alaptatul are un dublu rol: pe de o parte asigura un aport nutritiv optim sugarului, fiind considerat cel mai bun tip de alimentatie pentru cel mic, pe de alta parte asigurand si protectia mamei impotriva cancerului de san.

Cu toate acestea, unele femei isi pun probleme legate de modificarea aspectului sanilor in urma alaptatului. Specialistii ne explica modalitatea in care apar aceste schimbari la nivelul sanilor: in timpul sarcinii si alaptatului pielea se intinde, astfel incat atunci cand glandele mamare isi reduc dimensiunile dupa incetarea alaptatului surplusul de piele va persista si va determina aspectul de „san lasat”, numit in termeni medicali ptoza mamara.

Chiar daca aceasta este perceptia generala, studiile cele mai recente absolva de vina alaptatul: se pare ca modificarea aspectului sanilor odata cu trecerea anilor se datoreaza in realitate altor factori: numarului de sarcini, sutienului cu o cupa prea mare purtat inaintea sarcinii, fumatului care scade elasticitatea pielii si nu in ultimul rand inaintarii in varsta.

Odata cu trecerea timpului, tesutul glandular si adipos de la nivelul sanilor se atrofiaza, ducand la scaderea fermitatii sanilor. Un alt factor important este intinderea unor benzi de tesut fibros ce poarta denumirea de ligamente Cooper. Aceste fasii de tesut fibros mentin sanul ridicat, dar ele se pot intinde cu timpul sub greutatea proprie a sanului, ceea ce poate duce la aspectul de san lasat (ptoza mamara). Expertii spun ca nu exista multe masuri eficiente care sa previna lasarea sanilor; avand in vedere ca sanii nu contin tesut muscular, exercitiile fizice nu dau rezultate.

Medicii insista insa asupra unui aspect important: purtarea unui sutien potrivit sau a unei bustiere atunci cand alergam. Chiar daca purtarea unui sutien strans in conditii de repaus nu influenteaza prea mult modificarea aspectului sanilor, atunci cand acest sutien este utilizat la jogging el are un efect considerabil de prevenire a ptozei mamare.

Cancerul mamar apare rar in tarile dezvoltate; femeile cu varsta intre 30 si 40 de ani au un risc de a dezvolta un neoplasm mamar de doar 3/1000. Daca nu se adauga un istoric familial de neoplazii mamare, femeile in a patra decada de viata nu necesita screening mamografic. Mai mult, densitatea crescuta a sanului la femeile tinere face destul de dificila detectia unui cancer mamar in stadii incipiente.

Totusi, efectuarea de rutina a unor examene clinice de catre medicul de familie sau ginecolog, care sa detecteze eventualele modificari patologice precum nodulii, retractiile cutanate sau alte semne clinice ale cancerului mamar joaca un rol crucial in preventia impotriva cancerului mamar. In aceste conditii, medicii sfatuiesc orice femeie care prezinta modificari ale sanilor sau dureri mamare sa se adreseze unui cabinet medical: chiar daca majoritatea problemelor sunt de natura benigna, trebuie excluse afectiunile mai grave care ar putea pune viata in pericol.
In ceea ce priveste autoexaminarea sanilor, se pare ca ultimile cercetari au aratat ca ar avea un rol redus in scaderea mortalitatii prin cancer de san. Dar chiar si in aceste conditii, specialistii mentin recomandarea efectuarii unei examinari lunare a sanului, intreprinse de catre fiecare femeie in parte, pentru a surprinde eventualele modificari patologice.

Autoexaminarea isi mentine astfel rolul de metoda facila de detectare precoce a modificarilor de aspect si consistenta a sanului. Se recomanda ca examinarea sa se efectueza la 5-10 zile de la inceputul sangerarii menstruale; palparea inainte de aceasta perioada poate fi neplacuta si poate fi neconcludenta, ca urmare a modificarilor sanului datorate nivelului crescut de estrogeni.

In jurul varstei de 40 de ani, forma sanilor se modifica; expertii spun ca pe masura ce imbatranim tesutul glandular de la nivelul sanilor se reduce considerabil si se acumuleaza grasime ceea ce conduce la aspectul de san lasat.

In cazul femeilor intre 40 si 50 de ani, cel mai frecvent tip de nodul al sanului este chistul mamar; acesta este o cavitate plina cu lichid, marginita de tesut epitelial. Chistul poate fi dureros dar natura sa este benigna, astfel incat nu pune viata in pericol. Medicul poate interveni prin drenarea chistului sau eliminarea sa pe cale chirurgicala, atunci cand este cazul.
Alte modificari intalnite la aceasta grupa de varsta sunt hiperplaziile ductale atipice. Acestea sunt modificari ale celulelor din interiorul canalelor glandei mamare si pot avea drept rezultat cresterea riscului de cancer de san.

Riscul de cancer mamar creste dupa de 40 de ani, femeile cu varsta intre 40 si 50 de ani avand un risc de 1,3 %; ca urmare, dupa aceasta varsta se recomanda screeningul mamografic al tuturor femeilor.

Chiar daca efectuarea de rutina a mamografiei de catre toate femeile trecute de 40 de ani a fost intens dezbatuta de comunitatea medicala, specialistii recomanda femeilor sa faca prima ecografie dupa varsta de 40 de ani. Celor care prezinta un istoric familial sugestiv de cancer mamar li se recomanda efectuarea unei mamografii chiar inainte de aceasta varsta.
De asemenea femeile sunt sfatuite sa se adreseze medicului daca sesizeaza oricare dintre urmatoarele modificari:
• O umflatura sau un nodul la nivelul sanului sau in axila.
• Ingrosarea pielii la nivelul sanului sau la axilei.
• Scurgeri de la nivelul mamelonului sau prezenta de secretii la nivelul sanului sau al axilei.
• Retractia sfarcului spre interior („infundarea” in grosimea sanului).
• Prezenta de mancarimi, inrosirea tegumentului, scuame sau cutarea suprafetei pielii.
• Modificari ale formei sau marimii unui san.

In ceea ce priveste riscul reprezentat de antiperspirante, sutiene cu intaritura sau traumatisme, se pare ca potentialul oncogen al acestora nu a fost dovedit pana acum.

Odata cu menopauza, tendinta sanilor este de a acumula grasime si in acelasi timp de a se micsora ca urmare a atrofierii glandei mamare. Aceste modificari survin ca urmare a scaderii nivelului hormonilor sexuali; fara sustinerea acestora, sanii devin mai putin fermi si apare ptoza mamara. Daca in cazul femeilor tinere aparitia de noduli este un aspect ciclic, legat de perioada menstruala, in cazul femeilor trecute de 50 de ani aparitia oricarui nodul necesita consultul medicului.

Intre 50 si 60 de ani, riscul de cancer mamar este de 3%; majoritatea cazurilor de neoplasm mamar apar dupa varsta de 50 de ani. Ca urmare, se recomanda efectuarea de mamografii periodice, preferabil la interval de 1 an.

Odata cu inaintarea in varsta, si detectia cancerului de san este mai facila, astfel incat eventualele tumori pot fi depistate in stadii foarte timpurii. Medicii recomanda mentinerea unei greutati corporale in limite normale, deoarece ultimele studii au aratat ca riscul de aparitie a cancerului mamar dupa menopauza este mai mare in cazul femeilor supraponderale.