Nefrita sau Pielonefrita

Nefrita este o boala inflamatorie a unui rinichi sau a ambilor rinichi.

Nefritele sunt provocate de o atingere a tesutului interstitial pe cale urinara. Denumite si nefrite interstitiale pe cale ascendenta, sau pielonefrite, ele sunt provocate de o infectie sau de o malformatie a cailor excretorii.

Pielonefritele acute nu afecteaza de cele mai multe ori decat un singur rinichi. De origine bacteriana, ele se manifesta prin dureri lombare vii, insotite de frisoane si de febra. Tratamentul lor se bazeaza pe administrarea de antibiotice.

Pielonefritele cronice pot afecta un singur rinichi sau ambii. Ele sunt consecinta unor infectii urinare recidivante, provocate, in general, de anomaliile congenitale sau dobandite ale cailor excretorii, care favorizeaza sau stanjenesc scurgerea urinei. Tratamentul vizeaza inainte de toate eradicarea infectiei si ingrijirea, adesea chirurgicala, a anomaliei in cauza.

Nefritele provocate de o atingere a tesutului interstitial pe cale sangvina survin atunci cand sangele vehiculeza pana la rinichi un agent infectios, toxic sau antigenic (nefropatie interstitiala imunoalergica).
Aceste nefrite afecteaza intotdeauna ambii rinichi.

Nefritele interstitiale acute sunt legate de absorbtia unor toxine sau sunt provocate de reactii alergice indeosebi ale anumitor medicamente. Cu o aparitie brusca, ele se manifesta, in general, printr-o insuficienta renala acuta.

Nefritele interstitiale cronice sunt provocate in principal de afectiuni metabolice sau de acumularea in rinichi a unor substante toxice Leziunile pe care le antreneaza sunt ireversibile si risca sa sfarseasca printr-o insuficienta renala cronica ce necesita o epurare a sangelui prin hemodializa pe viata, chiar o grefa de rinichi.

Pielonefrita cronica este un proces infectios inflamator nespecific, cu afectarea preponderenta si initiala a tesutului interstitial, a sistemului bazineto-calicial si canaliculelor renale, cu antrenarea ulterioara a glomerulilor si vaselor renale. Evoluand sub masca altor forme clinice, pielonefrita cronica poate prezenta dificultati diagnostice.

Copiii nascuti de la mame ce sufera de pielonefrita sunt predispusi sa dezvolte patologii renale.

Predominarea de varsta: sufera copiii sub 10 ani - 10%, populatia tanara de varsta medie - 7-10%, varstnici si batrani - 15-23%.

Femeile tinere pana la 40 ani se imbolnavesc mult mai frecvent dect barbatii. Pana la 40 ani - 75% bolnavi sunt femei.
Barbatii mai frecvent se imbolnavesc la varsta de 50 ani, copiii - fetite, baieti sunt n raport de 8:1, la varsta reproductiva femei-barbati sunt 7:1, vrstnici 1:1.

Simptomatica este diferita, polimorfa, la debut semnele rar sunt specifice. fatigabilitate, slabiciune, cefalee, alterarea starii generale, somnolenta, gust neplacut in gura, greutate in mezogastru, scaderea poftei de mancare, meteorism, diaree, febra sau subfebrilitate, durere in regiunea lombara, dereglari de mictiune (polachiurie, disurie), hipertensiune arteriala, edem al fetei, paliditate, uscaciunea pielii si mucoaselor.

Principalele cauze sunt:

- anomalii anatomice ale cailor urinare,
- infectii ale cailor urinare (cistita, uretrita, prostatita),
- modificari hormonale,
- maladii urologice (litiaza, diateza urica),
- diabet zaharat,
- urostaza,
- dereglarea limfourocineticii,
- adenom de prostata,
- imunodeficienta secundara.

Principalii factori de risc sunt: dereglari uro-dinamice, reflux vezico - ureteral, anomalii de dezvoltare, nefroptoza, nefrolitiaza, hiperplazia prostatei, tumori ale cailor urinare, scadere brusca in greutate, consum redus de lichide, dereglari metabolice, diabet zaharat, hipercorticism, hiperuricemie, sarcina, imunodeficienta congenitala sau dobandita, tratament de lunga durata cu corticosteroizi, citostatice, focare de infectie extrarenale, investigatii instrumentale, cateterizarea vezicii urinare, introducerea substantei de contrast, polipragmazia, varsta inaintata, incontinenta de urina si fecale, modificari involuntare,scaderea imunitatii, dereglari de microcirculatie.

Investigatii de laborator

Se recomanda: hemograma, analiza urinei generala, analiza bacteriologica a urinei, proba Zimnitki, proteinograma, lonograma, ureea, creatinina serica, probele functionale renale (filtratia, reabsorbtia).

Investigatii instrumentale - radiografia panoramica a rinichilor, investigatii radiourologice, pielografia excretorie si retrograda, cromocistoscopia, renografia cu radioizotopi, renoscanografia cu izotopi, scintigrafia dinamica, tomografia computerizata, ultrasonografia rinichilor.
Teste speciale - biopsia renala.
Procedee diagnostice - cateterizarea ureterelor, ECG, examinarea fundului ocular.

Acutizarea severa a procesului, dezvoltarea hipertensiunii arteriale greu jugulabile, progresarea insuficientei renale, deficiente urodinamice ce necesita restabilirea pasajului urinar, verificarea starii functionale renale, infectii intercurente, ce duc la acutizarea pielonefritei, pentru luarea deciziei de expertiza.

Masuri generale - regim, alimentatie curativa, tratament etiotrop: terapie antiinfectioasa, restabilirea pasajului urinar, imbunatatirea hemodinamicii renale, gimnastica functionala renala pasiva, aplicarea remediilor antiinflamatorii nesteroidiene, fitoterapie, fortificarea imunitatii nespecifice a organismului,tratament simptomatic, tratament sanatorial, tratament antirecidivant planificat, tratamentul insuficientei renale cronice, tratament chirurgical: nefrostomic, decapsulare renala, tratamentul chirurgical al adenomului de prostata, nefropielotomie, lichidarea refluxului.

Regimul se ordoneaza in functie de gravitatea starii generale, faza bolii, particularitatile evolutiei clinice, prezenta intoxicatiei si fenomenelor secundare, de complicatii si gradul de insuficienta renala cronica.

Dieta- se recomanda alimentatia cu continut echilibrat de proteine, lipide, glucide, vitamine. Cantitatea lichidului folosit trebuie sa depaseasca cu 350-500ml diureza si sa constituie pana la 2-3 litri. Ingestia salina se regleaza individual.

Complicatii posibile - abces renal, carbuncul renal, insuficienta renala acuta, stare septica, hipertensiune arteriala, insuficienta renala cronica.

Prognostic evolutiv - prognosticul va depinde de eficacitatea tratamentului ordonat la primul episod al bolii, de tratamentul antirecidivant si evitarea factorilor de risc. Progresarea bolii duce la insuficienta renala cronica.

Indicatia tratamentului antibacterian se face considerand functia rinichilor, doza se micsoreaza cu 20%.

Sarcina: Pielonefrita dezvolta 1% din toate gravidele. Riscul pielonefritei acute creste considerabil la gravidele cu bacteriurie asimptomatica. Tabloul clinic al pielonefritei cronice in acutizare evolueaza deseori asimptomatic, sub masca anemiei, iminentei de avort.

Toate gravidele cu forme acute sau complicate de pielonefrita vor fi spitalizate. Administrarea tratamentului bacterian va tine cont de posibilele efecte teratogene, embriotoxice, nefrotoxice, de varsta sarcinii, sensibilitatea agentului patogen, farmacocinetica. Lipsind efectul, antibioticul se va inlocui in 48- 72 ore de la initierea curei.