Un miracol numit NEUROPLASTICITATE

Vezi galerie foto

Creierul uman este un organ fantastic, capabil deschimbari uimitoare in ceea ce priveste organizarea sa ca urmare a invatarii si experientei. Aceasta proprietate extraordinara poarta numele de neuroplasticitate.

Neuroplasticitatea se manifesta in trei ipostaze principale: in cursul dezvoltarii umane de la stadiul de nou-nascut pana la batranete, in cursul invatarii si in cursul recuperarii dupa o leziune sau boala neurologica la nivel senzitiv, motor sau cognitiv.

Exista mai multe mecanisme, dintre care fac parte legea lui Hebb, plasticitatea sinaptica, sinaptogeneza, cresterea si regenerarea axonala, factorii de crestere, neurogeneza.

a) Legea lui Hebb postuleaza ca, atunci cand un axon al unui neuron „A” excita o celula neuronala „B” in mod persistent si repetat, activand-o, in cel putin una dintre cele doua celule are loc un proces de crestere sau schimbare metabolica, astfel incat eficienta celulei „A” ca celula activatoare creste (Fig. 1). Cu cat repetam mai des un lucru, cu atat el intareste sinapsele si devine obicei.

b) Plasticitatea sinaptica. Un neuron are trei parti principale, un corp celular si doua tipuri de prelungiri: dendritele si axonul. Dendritele si corpul celular pot primi mesaje din partea altor neuroni, iar prin intermediul axonului, neuronul va transmite informatii altor neuroni. Sinapsa reprezinta un spatiu de interconectare intre doi neuroni.

Prelungirea axonala a neuronului excitator secreta niste substante (neurotransmitatori) care ajung pe dendritele sau corpul celular al neuronului excitat si ii comunica un anumit mesaj.

Ca urmare, cel de-al doilea neuron va actiona in concordanta cu aceasta informatie. Plasticitatea sinaptica este o consecintaa legii lui Hebb si presupune schimbarile la nivelul sinapsei ca urmare astimularii persistente si repetate care au ca rezultat intarirea ei (Fig. 2).

c) Sinapsogeneza este un fenomen prin care neuronii isi trimit noi prelungiri care, intalnind prelungirile altor neuroni, formeaza noi sinapse.

d) Cresterea si regenerarea axonala apar in caz de moarte neuronala sau degenerare axonala (Fig. 3 si Fig. 4).

Mecanismele de regenerare axonala sunt mai frecvent intalnite la nivel periferic decat la nivelul creierului, unde exista anumite celule care o inhiba, dar sunt totusi posibile.

e) Factorii de crestere. Aceste procese descrise mai sus sunt posibile datorita secretiei de catre celulele creierului a unor substante numite factori de crestere neuronala care pur si simplu induc plasticitatea. Exista si substante care o inhiba, iar alcoolul este una dintre ele.

f) In ultimii ani, cercetarile arata, contrar a ceea ce se credea inainte, ca neuroplasticitatea este posibila si datorita neurogenezei, formarii de noi neuroni. Aceasta crestere are loc indeosebi in cursul dezvoltarii si se produce la trei varste: in primii ani dupa nastere, la pubertate si cativa ani dupa implinirea varstei de 20 de ani.

Interesant este ca, dupa aceste perioade de crestere, apare un fenomen de moarte celulara daca noile celule nu au fost folosite in procesul invatarii. Dictonul „foloseste-l sau il vei pierde” este cat se poate de adevarat.

Existenta fenomenului de neuroplasticitate are aplicatii extraordinare in recuperarea functionala dupa anumite boli neurologice, de exemplu accidentul vascular cerebral.

In aceasta maladie, din cauza intreruperii unui vas de sange la nivelul creierului sau hemoragiei cerebrale, o parte din creier este distrusa. Ca urmare, in functie de zona lezata, pot aparea paralizia unei jumatati a corpului (hemiplegie), lipsa sau scaderea sensibilitatii, tulburari de vorbire, de inghitire etc.

Multi pacienti, datorita unui bun program de recuperare, reusesc sa restabileasca o buna parte dintre functiile pierdute.
Ca urmare a exercitiilor terapeutice, hartile miscarii din creier care au fost distruse sunt rescrise intr-o alta zona a creierului. Recuperarea este de fapt un proces de reinvatare motorie. Studii de imagistica functionala arata activari ale unor zone din creier din vecinatatea zonei lezate, dar si din emisfera opusa.

Intre sistemul de comanda (creierul) si sistemul efector (aparatul musculo-scheletic) exista o relatie de interdependenta (Fig. 5). Informatiile primite de la muschi, articulatii, piele, vaz sunt interpretate, prelucrate si transformate in comenzi. Acest spectru larg de mesaje si posibilitati stimuleaza creierul sa formeze noi sinapse pentru a putea oferi noi comenzi.

Executarea corecta a comenzilor intareste capacitatea de comanda (sinapsele). Miscarea este urmata de invatare motorie, dar si de conditionare musculara. Exista si reversul medaliei.

Lipsa miscarii din cauza imobilizarii prelungite duce la stergerea treptata in creier a hartii dupa care se executa miscarile, chiar daca nu exista nicio problema neurologica. Neutilizarea – sau invatarea folosirii incorecte – poate fi „invatata” daca recuperarea nu este inceputa cat mai precoce in cadrul oricarei boli invalidante neurologice sau osteo-musculare.

Substantele nutritive reprezinta combustibilul, materialele de constructie, dar si factorii protectori pentru sistemul nervos atunci cand avem o dieta potrivita. Alimentele au legatura cu inteligenta, cu memoria, cu dispozitia si stabilitatea emotionala, deci cu neuroplasticitatea.

O alimentatie bazata pe fructe, legume, cereale, leguminoase si seminte oleaginoase este cea mai sanatoasa pentru creier. Aceste alimente contin cele mai bune proteine, grasimi esentiale polinesaturate (celebrul Omega-3 din nuci, migdale, seminte), polizaharide, vitamine si minerale.

Unele alimente sunt decisive in sinteza anumitor neuromediatori:

- varza, broccoli, conopida, germenii de grau si alunele stimuleaza producerea de acetilcolina, implicata in stimularea musculara, controlul comportamentului si memorie;

- fasolea, nucile, produsele din soia ajuta la formarea dopaminei, importanta pentru comenzile motorii, emotii, invatare si atentie;

- pastele, legumele care contin amidon, cerealele, cartofii, favorizeaza producerea de serotonina, legata de inducerea somnului, dispozitie, apetit, sensibilitate.

Tot pentru o neuroplasticitate de calitate avem nevoie de un somn odihnitor, de o buna oxigenare, de exercitiu fizic, de 2 litri de apa pe zi si de a invata, indiferent de varsta. De fapt, invatarea este cel mai bun factor protector fata de maladia Alzheimer. Neuronii implicati in invatare pur si simplu sunt feriti de moartea celulara