Neuropatia - cauze si tratament

Neuropatia include otulburare a sistemului nervos periferic care asociaza o serie de manifestari care determina slabiciune musculara, amorteala si sindrom algic la nivelul membrelor superioare si inferioare.

Neuropatia periferica este determinata de lezarea terminatiilor nervoase de la nivelul membrelor superioare si inferioare cauzate de traumatisme (traumatisme compresive, sectionare), dezechilibre metabolice, infectii sau expunere la toxine. Cea mai frecventa etiologie a polineuropatiei periferice este intalnita in practica medicala in cazul pacientilor diagnosticati cu diabet zaharat.

Neuropatia periferica genetica reprezinta o forma de boala rar intalnita favorizata de anumite mutatii genetice care determina aparitia afectiunii Charcot Marie Tooth.

Lezarea traumatica a terminatiilor nervoase regasite la nivelul membrelor superioare si inferioare se poate produce in urma accidentelor rutiere, compresiei nervoase datorate dezvoltarii de procese tumorale maligne sau benigne, sindromului de compartiment sau postchirurgical.

In anumite situatii, afectarea terminatiilor nervoase poate surveni in urma tratamentului chimioterapic specific patologiilor tumorale cu diverse localizari. Infectiile cu Epstein Barr, virusul hepatitei C, HIV sau cele care determina boala Lyme si zona zoster reprezinta alti factori care pot determina aparitia neuropatiilor periferice. Alte cauze implicate in aparitia neuropatiilor periferice dobandite sunt reprezentate de consumul excesiv de alcool, alimentatia precara sau deficitul aportului vitaminic.

Neuropatia periferica poate fi clasificata, in linii mari in urmatoarele categorii:

- mononeuropatie - cand este implicat un singur nerv. Exemplele includ sindromul de tunel carpian, paralizia nervilor ulnari, paralizia de nerv radial si paralizia de nerv peronier.

- mononeuropatia multipla - doi sau mai multi nervi sunt afectati individual.

- polineuropatia - afectarea generalizata a nervilor periferici. Exemplele includ neuropatia diabetica si sindromul Guillian-Barre.

O alta clasificare a neuropatiilor este cea functionala sau in functie de tipul de debut.

Aproximativ 30% din cazurile de neuropatie implica neuropatia idiopatica (etiologie necunoscuta). Alte 30% dintre neuropatii sunt provocate de diabet. Aproximativ 50% dintre persoanele cu diabet zaharat dezvolta un anumit tip de neuropatie.

Restul cazurilor de neuropatie, numite neuropatii dobandite au mai multe cauze, inclusiv:
- traumatisme sau desfasurarea unr actiuni repetitive cum ar fi tastarea la tastatura, croitoria
- probleme nutritionale si deficiente de vitamine, de cele mai multe ori lipsa de vitamina B
- alcoolismul asociat cu o nutritie inadecvata si deficiente de vitamine
- boli autoimune cum ar fi lupusul, artrita reumatoida si sindromul Guillain-Barre
- tumorile 
- alte boli si infectii, cum ar fi bolile de rinichi, afectiunile hepatice, bola Lyme, HIV/SIDA sau tulburarile tiroidiene (hipotiroidismul)
- tulburari mostenite, cum ar fi boala Chracot-Marie-Tooth si polineuropatia amiloida.
- expunerea la toxine si substante toxice cum ar fi metalele grele si anumite medicamente si tratamente pentru cancer.

Persoanele care sufera de diabet zahar at  sunt predispuse la manifestarea unora dintre formele de neuropatie. Bolile autoimune cum ar fi lupusul eritematos sistemic si poliartrita reumatoida cresc, riscul de a dezvolta neuropatie.

Oamenii care au suportat transplant de organe sau cei bolnavi de SIDA dar si cei care au sistemul imunitar suprimat, au un risc major de declansare a neuropatiei. In plus, cei care fac abuz de bauturi alcoolice sau au un deficit semnificativ de vitamine (in special cele din grupul B) au un risc crescut de aparitie a neuropatiei. Neuropatia s-ar putea intalnii mai ales la persoanele cu afectiuni renale (Insuficienta renala cronica/ Boala cronica de rinichi), hepatice sau tulburari ale tiroidei.

Printre investigatiile pentru depistarea neuropatiei se numara testul de conducere nervoasa. Neuropatia periferica deseori este dificil de diagnosticat. Aceasta nu este o singura boala ci un simptom care are deseori mai multe cauze posibile. Procesul standard de diagnosticare debuteaza cu un istoric medical complet, cu examene fizice si neurologice care vor implica examinarea reflexelor tendoanelor, forta si tonusul muscular, postura si coordonarea.

Analizele de sange sunt frecvent solicitate de catre medic pentru a se depista nivelul de vitamina B12. Alte teste comune includ sumar de urina, testarea functiei tiroidiene si electromiografia.

Exista diverse tratamente disponibile pentru neuropatia periferica. Acestea variaza de la medicamentele traditionale si creme speciale ori terapii care stimuleaza sistemul nervos. Antidepresivele triciclice in special inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei sunt tratamentul de prima intentie in neuropatii. Acestea vor calma durerea.

O alta clasa de medicamente frecvent prescrise pentru tratarea neuropatiei sunt anticonvulsivantele. Aceste medicamente blocheaza canalele de calciu ale neuronilor pentru a limita durerea. Pentru tratarea simptomelor mai sunt utilizate opioidele narcotice, dar acestea sunt putin preferate din cauza riscului de dependenta. Totusi opiaceele au fost folosite in mod consecvent pentru reducerea durerii.

Pentru unele tipuri de neuropatie, cum ar fi nevralgia post-herpes, medicii recomanda un tratament cu un anestezic total cum ar fi lidocaina. Aplicatiile topice de capsaicina au fost, de asemenea, utilizate pentru tratarea durerii neuropate.

Terapiile alternative pentru neuropatia periferica includ canabinoidele (o clasa de substante chimice care se regasesc in compozitia marijuanei), toxina botulinica de tip A (cunoscuta si sub denumirea de Botox), antagonistii ai receptorilor NMDA cum ar fi ketamina, suplimentele alimentare (acidul alfa lipoic si benfotiamina), masajul chiropractic, yoga, meditatia, terapia cognitiva si acupunctura.

Alte terapii pentru neuropatie implica terapiile neuromodulatoare. Acesta includ tehnici implantabile si non-implantabile (electrice si chimice) cum ar fi stimulatori ai maduvei spinarii, pompe implantate in zona maduvei spinarii, electrozi care stimuleaza cortexul motor al creierului si metoda numita stimulare cerebrala profunda.

Exista mai multe moduri de a gestiona neuropatia si de a preveni simptomele acesteia. Mentinerea sanatatii picioarelor este foarte importanta in special pentru diabetici. Bolnavii ar trebui sa-si examineze picioarele pentru a observa orice rana, taietura si sa evite pantofii si sosetele stramte.

Medicii ar putea recomanda un plan de exercitii fizice care ar putea preveni si reduce durerea specifica neuropatiei si care sa controleze nivelul de zahar din sange. Bolnavii ar trebui sa renunte la fumat si sa consume mese sanatoase.