Cum putem recunoaste un accident vascular cerebral ?

Accident vascular cerebral ischemic (infarct cerebral, ictus ischemic, AVC ischemic, ischemie cerebrala acuta) reprezinta perturbarea functionala si/sau morfologica a tesutului cerebral, determinata de intreruperea sau diminuarea brusca a perfuziei arteriale in teritoriile cerebrale, provocand necroza (leziune) localizata a tesutului cerebral drept consecinta a deficitului metabolic celular in raport cu reducerea debitului sanguin cerebral.

Cunoasterea simptomatologiei accidentului vascular cerebral (chiar si in cazul unui atac ischemic tranzitoriu ) este esentiala in prevenirea extinderii leziunilor reversible ceebrale.Ingrijirea medicala de specialitate este critica.

Atacul sau accidentul ischemic tranzitor (AIT) este un episod trecator de disfunctie neurologica cauzata de intreruperea brusca a aportului de sange arterial la nivelul unei zone din creier, cu caracter tranzitor care nu determina leziuni permanente la nivel cerebral.

Atacul ischemic se manifesta similar cu accidentul vascular cerebral, dar diferenta este ca cel dintai provoaca numai o intrerupere temporara a fluxului sangvin catre creier, ceea ce determina durata scurta a prezentei simptomelor neurologice (mai putin de 24 ore), fara a cauza moartea tesutului cerebral.

Riscul de accident vascular cerebral la pacientii care au suferit un atac ischemic tranzitor este foarte mare in perioada imediat urmatoare evenimentului, de aceea este considerat un semnal de alarma pentru dezvoltarea unui deficit neurologic permanent (Acident Vascular Cerebral). Se recomanda prezentarea in serviciul medical de urgenta sau neurologie pentru o abordare medicala corecta a acestei afectiuni.

AIT-ul poate dura doar cateva minute, iar simptomele se remit adesea inainte ca pacientul sa se prezinte la medic, de multe ori neglijand simptomele trecatoare, nici nu se prezinta in serviciul medical.

Exista doua tipuri principale de accidente vasculare:

- Accident vascular cerebral ischemic - Acest tip este intalnit in majoritatea cazurilor (aproximativ 80-85%) de accidente vasculare cerebrale.  Cauza principala a acestui tip de obstructie este de obicei ateroscleroza, o afectiune in care placa sau depozitele de grasime (aterom) depozitate pe peretii arterelor de la nivelul creierului si gatului pot duce la ingustarea sau blocarea fluxului sanguin. 

- Accidentul vascular cerebral hemoragic - Este caracterizat de  sangerarea la nivelul arterelor cerebrale. Astfel are loc o hemoragie intracerebrala. Hipertensiunea arteriala este o cauza frecventa de hemoragie intracerebrala.
Daca o persoana manifesta orice simptom al unui accident vascular cerebral este esentiala sa se prezinte in serviciul de urgenta.

Persoanele expuse riscului aparitiei unui accident vascular cerebral sau cei care ii ingrijesc trebuie sa cunoasca manifestarile tipice ale accidentului vascular cerebral.
Timpul este esential in tratarea accidentului vascular cerebral.

Recunoasterea unui accident vascular cerebral se poate face folosind metoda FAST (Face (fata), Arms (brate), Speech (vorbire), Time (timp)), dezvoltata de World Stroke Foundation. Acestea sunt semnele care trebuie urmarite:

F (face dropping)
Modificari la nivelul fetei, mai ales daca pacientul incearca sa zambeasca. Atunci se poate observa ca fata este asimetrica, muschii dintr-o parte a fetei fiind paralizati si pleoapa, pometele si buza cazute.

A (arm weakness)
Slabiciune la nivelul bratelor. Daca incerci sa ridici ambele brate deasupra capului dar unul dintre ele este inert si nu poate fi controlat ca de obicei, poate fi un semn de AVC.

S (speech difficulty)
Tulburari de vorbire. Daca persoana suspectata de AVC nu poate sa repete o fraza simpla, are probleme de exprimare sau confunda cuvintele, este posibil sa sufere un accident vascular cerebral.

T (time)
Timpul de reactie este foarte important, asa ca daca surprinzi unul sau mai multe simptome FAST la tine sau la cineva din jur, suna imediat la 112.

Recunoasterea imediata a semnelor care indica producerea unui AVC poate face diferenta intre supravietuire si deces. De asemenea, reactia rapida si chemarea unei ambulante pot imbunatati sansele ca pacientul sa nu ramana cu dizabilitati cerebrale pe termen lung.

Simptomele uzuale ale accidentului vascular cerebral includ:
- deficit motor la nivelul membrelor;-

- asimetrie faciala

- dificultati de exprimare sau intelegere a limbajului
- tulburari bruste de vedere (hemianopsii)
- tulburari de coordonare
- tulburari de deglutitie (imposibilitatea 
- parestezii cu senzatie de amorteala la nivelul unui hemicorp

Stabilirea tratamentului pentru accidentul vascular cerebral depinde, in mare masura, de tipul de accident vascular, de afectiunile preexistente, precum si de potentialele complicatii generate de catre respectivul atac cerebral. Astfel, abordarea terapeutica a accidentului vascular include:
tratamentul medicamentos – in general, medicamentele recomandate in cazul unui pacient cu accident vascular au ca rol principal prevenirea unui alt asemenea eveniment.

Acestea includ medicamente antiagregante plachetare sau anticoagulant, medicamente antihipertensive, hipolipemiante si neurotrofice.
-tratamentul chirurgical – in unele cazuri, este necesara interventia de urgenta, pe cale chirurgicala, pentru indepartarea cheagului de sange responsabil ori pentru oprirea sangerarii;
-recuperarea fizica – un pacient care a ramas cu deficiente motorii in urma accidentului vascular are nevoie de recuperare fizica, acesta fiind un proces de durata, pana la aparitia unor rezultate;
-consilierea psihologica este un aspect deloc de neglijat, in special in cazul pacientilor care au dezvoltat tulburari psiho-emotionale in urma accidentului vascular. Multi pacienti se simt neputinciosi atunci cand raman cu o dizabilitate din aceasta cauza, fie ea si temporara. De asemenea, exista si cazuri cand persoanele afectate raman cu dureri dificil de suportat. In astfel de situatii, pacientii care au suferit un accident vascular devin predispusi la dezvoltarea de stari anxioase sau depresive si necesita tratament si consiliere corespunzatoare.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Odata cu tratamentul medicamentos menit sa previna un accident vascular, sunt necesare adoptarea unui stil de viata activ, a unei alimentatii sanatoase, precum si mentinerea unui nivel redus al stresului. De asemenea, renuntarea la fumat este esentiala pentru pacientii aflati in grupele de risc, asa cum este si urmarea corecta a tratamentului recomandat pentru afectiunile ce pot evolua catre un accident vascular cerebral.

Alimentatia in accidentul vascular cerebral

Pentru o strategie eficienta de tratare si preventie a acestei probleme de sanatate, un aspect ce necesita atentie sporita este alimentatia in accidentul vascular cerebral. Se vor evita, pe cat de mult posibil, alimentele bogate in grasimi saturate (unt, smantana, alimente procesate, produse semipreparate etc.), produsele cu un continut ridicat de zahar sau sare, dar si consumul de alcool sau fumatul.

In schimb, este recomandata o dieta bazata pe produse care contin Omega 3 (somon, seminte de chia etc.) si care sunt bogate in fibre, acestea avand rolul de a reduce colesterolul din sange. Se poate consuma carne de pasare, fara grasime si piele, fiind de preferat in locul preparatelor din carne rosie (vita sau porc).

Ingrijirea pacientului cu accident vascular cerebral

Atunci cand o persoana draga sufera un accident vascular, va avea nevoie de ajutor si ingrijire, pentru o perioada de timp. Fie ca veti putea oferi chiar dumneavoastra sprijinul necesar, fie ca apelati la servicii dedicate acestui tip de ingrijire, este important de retinut ca recuperarea pacientului cu accident vascular cerebral necesita timp si rabdare, atat din partea pacientului, cat si din cea a ingrijitorului.

Iata cateva aspecte ce tin de ingrijirea unei persoane cu accident vascular: acordarea de ajutor in vederea hranirii, in cazul pacientilor cu sechele motrice; ajutarea persoanei cu rutina de igiena personala; administrarea tratamentului conform schemei recomandate; efectuarea exercitiilor de recuperare fizica; ingrijirea si preventia escarelor; masurarea functiilor vitale (tensiunea arteriala, pulsul, glicemia) si mentinerea acestora in limitele normale.