Cresterea presiunii intracraniene: simptome, diagnostic si tratament

Hipertensiunea intracraniana (HIC) reprezinta o afectiune medicala caracterizata prin cresterea presiunii intracraniene, avand potentialul de a afecta grav functiile cerebrale. Aceasta conditie poate fi rezultatul unor diverse cauze, inclusiv leziuni traumatice, tumori cerebrale, hemoragii sau boli neurologice. In acest articol, ne propunem sa examinam in detaliu factorii implicati in dezvoltarea hipertensiunii intracraniene, metodele de diagnostic si optiunile terapeutice disponibile.

Factori implicati in dezvoltarea hipertensiunii intracraniene:

Traumatisme craniene: Leziunile severe ale capului pot duce la acumularea de fluid in spatiul intracranian, crescand presiunea.

Tumori cerebrale: Cresterea necontrolata a celulelor cerebrale poate determina compresia tesuturilor adiacente si acumularea de fluid.

Hemoragii: Sangerarile in interiorul craniului, cum ar fi hemoragiile subarahnoidiene sau intracerebrale, pot cauza hipertensiune intracraniana.

Infectii: Boli precum meningita pot provoca inflamatii care duc la cresterea presiunii.

Simptomatologia hipertensiunii intracraniene poate varia in functie de varsta persoanei afectate, severitatea acesteia precum si prin mecanismul de producere. Copiii cu varste mici ce au hipertensiune intracraniana pot dezvolta un tablou clinic diferit fata de copiii mai mari sau adultii cu alte afectiuni.

Simptome prezente la adulti

Tabloul clinic al hipertensiunii intracraniene la adulti cuprinde

• Dureri de cap;
• Tulburari de comportament;
• Reducerea starii de vigilenta;
• Somnolenta;
• Slabiciune musculara;
• Tulburari de vorbire;
• Tulburari motorii;
• Greata si varsaturi;
• Vedere incetosata;
• Confuzie.

Pe masura ce presiunea intracraniana creste, persoana in cauza poate sa isi piarda starea de constienta si sa intre in coma. Valorile crescute excesiv ale presiunii pot provoca leziuni cerebrale severe si ireversibile, daca nu se acorda asistenta medicala de urgenta.

Simptome prezente la sugari

Copiii cu hipertensiune intracraniana pot prezenta aceleasi simptome ca adultii, dar pot avea si simptome suplimentare, de exemplu afectarea formei capului - oasele cutiei craniene la sugari sunt destul de moi, iar suturile craniene sunt fragile. Astfel, cand presiunea intracraniana creste, suturile craniene se separa, iar placile osoase se desfac. De asemenea, un alt efect al hipertensiunii intracraniene consta in bombarea fontanelei.

In cazul copiilor, hipertensiunea intracraniana poate sa apara si in urma unor abuzuri fizice sau chiar in timpul jocului prin realizarea de miscari bruste, cu o viteza mare,  ale capului, astfel de miscari putand fi generatoare in anumite situatii de leziuni cerebrale.

Daca o persoana se confrunta cu o serie de simptome ce pot sugera cresterea presiunii intracraniene, aceasta ar trebui sa solicite imediat parerea unui medic. Presiunea intracraniana se masoara in milimetri coloana de mercur, adica mm/Hg. In mod normal, aceasta presiune trebuie sa aiba o valoare mai mica de 20 de mm/Hg. Cand presiunea din cutia craniana depaseste aceasta valoare, inseamna ca o persoana sufera de hipertensiune intracraniana.

Pentru a se putea pune diagnosticul corect, medicul poate necesita urmatoarele informatii:

• Daca in antecedente a existat o lovitura la nivelul capului;
• Daca a existat anterior un diagnostic de tumora cerebrala;
• Daca exista o infectie cunoscuta;
• Care sunt medicamentele consumate.

Dupa informarea medicului, acesta poate solicita urmatoarele investigatii:

• Examenul neurologic complet – pentru a verifica starea de constienta, deficitele motorii, tulburarile de sensibilitate sau pus si simplu starea generala afectata a pacientului in cauza; 
• Punctie lombara 
    Tomografia computerizata (TC): Imagistica prin CT permite vizualizarea detaliata a structurilor cerebrale, identificand eventualele tumori sau sangerari.

     Rezonanta magnetica (RMN): Ofera imagini mai detaliate ale creierului si este utila in diagnosticarea leziunilor si evaluarea fluxului de lichid cefalorahidian.

Daca o persoana este diagnosticata cu hipertensiune intracraniana, medicul va actiona imediat pentru a reduce aceasta presiune si pentru a diminua riscul de leziuni la nivelul creierului.

Ulterior stabilizarii parametrilor vitali ai pacientului, medicul va incerca tratarea cauzei principale ce a dus la cresterea presiunii intracraniene.

Metodele de tratament pentru reducerea hipertensiunii intracraniene includ:

• Drenarea excesului de lichid cefalorahidian;
• Administrarea de medicamente speciale, precum manitol si solutie salina hipertona;
• Interventie chirurgicala pentru indepartarea unei zone din craniu cu scopul de a diminua presiunea. Interventia este mai rara.

De asemenea, medicul poate recomanda sedative pentru a reduce anxietatea si pentru a scadea tensiunea arteriala. In unele cazuri, pacientii pot necesita administrare de oxigen. Medicul va monitoriza semnele vitale pe tot parcursul tratamentului.

In cazuri rare si severe, medicul poate induce intentionat coma, tocmai pentru a trata boala.

Netratarea hipertensiunii intracraniene poate duce la convulsii, accident vascular cerebral, coma si chiar deces.

Cu cat o persoana primeste mai rapid tratamentul, cu atat mai buna este perspectiva. Majoritatea persoanelor raspund bine la tratament, iar recuperarea este completa in cele mai multe cazuri de hipertensiune intracraniana tratata la timp.

Cresterea tensiunii intracraniene nu poate fi intotdeauna prevenita, dar este posibila reducerea riscului de aparitie a unor afectiuni ce o pot determina.

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit prin urmatoarele moduri:

• Scaderea tensiunii arteriale;
• Stoparea fumatului;
• Gestionarea nivelurilor de zahar din sange;
• Controlul valorilor de colesterol;
• Practicarea de exercitii fizice regulate.

Tensiunea arteriala se poate mentine la cote optime prin:

• Reducerea greutatii corporale in cazul persoanelor supraponderale sau obeze;
• Evitarea medicamentelor care maresc tensiunea arteriala;
• Consumarea unei diete sanatoase si echilibrate;
• Reducerea aportului de sare;
• Urmarea unui program adecvat de activitati fizice.

Traumatismele craniene pot provoca cresterea presiunii intracraniene. Reducerea riscului de ranire poate fi realizata prin:

• Evitarea sporturilor extreme sau a activitatilor periculoase;
• Purtarea castilor de protectie;
• Purtarea centurii de siguranta pe durata condusului.

Hipertensiunea intracraniana reprezinta o problema medicala complexa si potential periculoasa. Intelegerea cauzelor, diagnosticului si optiunilor terapeutice este esentiala pentru gestionarea eficienta a acestei afectiuni si pentru prevenirea complicatiilor grave care pot afecta sistemul nervos central. Investigarea si tratamentul precoce sunt cheia in abordarea hipertensiunii intracraniene, contribuind la imbunatatirea prognosticului si calitatii vietii pacientilor.