AVC silentios. Este posibil sa ai un accident vascular cerebral si sa nu stii?

Accidentul vascular cerebral poate afecta o persoana fara a o face constienta despre acest lucru. In general, existenta unui accident vascular cerebral este corelata cu afectarea capacitatii de a vorbii, amorteli sau chiar paralizii ale fetei sau ale corpului. Cu toate acestea, exista si forme asimptomatice de accident vascular. Formele silentioase se produc in acelasi mod ca accidentele vasculare ischemice, adica prin oprirea brusca a alimentarii cu sange a creierului. In acest mod creierul nu mai primeste oxigen, iar celulele sale sunt afectate.

Accidentul vascular cerebral silentios este greu de recunoscut, doarece intreruperea fluxului sanguin are loc intr-o zona a creierului care nu controleaza o functie vizibila precum vorbirea sau miscarea. Astfel, multe persoane nu afla niciodata ca au suferit un accident vascular cerebral sau afla prin investigatii imagistice realizate pentru alte afectiuni. La examinarea CT sau IRM, medicul poate observa zone mici ale tesutului cerebral ce au fost deteriorate.

Se poate crede, in mod gresit, ca acest tip de AVC este inofensiv si nu produce daune semnificative, deoarece nu are manifestari. In general, accidentul vascular cerebral silentios afecteaza doar o zona mica a creierului. Totusi, daca numarul acestora creste, daunele se cumuleaza, iar simptomele neurologice nu vor inceta sa apara. De exemplu, o persoana care sufera acest lucru poate experimenta pierderi de memorie si tulburari de concentrare.

In plus, studiile au demonstrat ca existenta unor accidente vasculare cerebrale asimptomatice creste semnificativ riscul de producere in viitor a unui accident vascular cerebral simptomatic si mult mai grav. De asemenea, s-a constatat ca AVC-ul silentios este destul de frecvent in randul populatiei cu o varsta inaintata. De exemplu, un studiu din 2003 a aratat ca o treime din persoanele de peste 70 de ani a avut cel putin un accident vascular cerebral asimptomatic.

In ultimii ani, cercetatorii au confirmat faptul ca existenta unui numar ridicat de astfel de leziuni la nivelul creierului creste semnificativ riscul de dementa vasculara sau dementa multi-infarct.

Simptomele acestei afectiuni sunt reprezentate de:

- tulburari de memorie;
- afectiuni emotionale, precum crize violente de ras si plans in momente neadecvate;
- tulburari de mers;
- dezorientare temporo-spatiala, chiar pierderea in locuri anterior cunoscute;
- dificultati in luarea deciziilor;
- pierderea controlului intestinal si vezical.
- diferentiere.

Accidentul vascular cerebral silentios difera de alte tipuri de accidente vasculare cerebrale, printre care si atacul ischemic tranzitor (AIT), accidentul vascular cerebral ischemic si cel hemoragic. Diferentierea se face pe baza urmatoarelor aspecte:

1. Accidentul vascular cerebral silentios- AVC silentios are drept cauze posibile: formarea de cheaguri de sange (trombi), hipertensiunea arteriala, ingustarea vaselor de sange, cresterea nivelului de colesterol si diabetul. Simptomatologia este absenta, dar daunele cerebrale sunt permanente si se pot cumula.
2. Atacul ischemic tranzitor- Atacul ischemic tranzitor are debut brusc, cu evolutie acuta si complet reversibila. Cauzele sale cuprind hipertensiunea arteriala, formarea de trombi, hipercolesterolemia si ingustarea arterelor. Manifestarile sale includ:

- dificultati de mers;
- cecitate monoculara (pierderea vederii la nivelul unui ochi) sau pierderea vederii in anumite zone din campul vizual;
- durere de cap brusca si severa;
- vertij;
- confuzie.

Simptomele dispar in maxim 24 de ore, dar reprezinta un semn ca un accident vascular cerebral de amploare s-ar putea produce in viitor.

        3. Accidentul vascular cerebral ischemic- Se produce prin blocarea fluxului sanguin catre creier, urmand ca acesta sa nu mai primeasca oxigenul de care are nevoie. Cauzele sunt aceleasi ca si in cazurile anterioare, iar simptomele sunt reprezentate de:

- dificultati de vorbire, incluzand afazia (poate fi senzoriala, motorie si mixta);
- slabiciune si paralizie/pareza la nivelul fetei, bratelor sau picioarelor;
- dificultati la mersul pe jos;
- pierderea vederii in anumite zone ale campului vizual sau la nivelul unui ochi;
- dureri severe de cap, instalate brusc;
- vertij, dezorientare, confuzie.

Aceste simptome dureaza, de obicei, mai mult de 24 de ore si se pot remite cu timpul. Totusi, in unele cazuri, pot devenii dizabilitati permanente.

         4. Accidentul vascular cerebral hemoragic- Accidentul vascular cerebral hemoragic are drept mecanism de producere extravazarea sangelui in parenchimul cerebral. AVC hemoragic este mult mai grav decat cel ischemic, putand produce decesul mult mai rapid. Cauzele sale sunt reprezentate de tensiunea arteriala crescuta, consumul de droguri, traumatisme sau anevrisme cerebrale. Tabloul clinic al accidentului vascular cerebral hemoragic include simptomele prezentate anterior, doar ca instalarea lor este mult mai rapida. Ele dureaza mai mult de 24 de ore si pun in pericol viata. In urma accidentului vascular cerebral hemoragic, pacientul isi poate reveni complet sau poate ramane cu sechele pe viata.

Diagnosticarea AVC silentios se face de cele mai multe ori accidental, in urma investigatiilor pentru alte afectiuni. Tomografia computerizata si imagistica prin rezonanta magnetica reprezinta investigatiile de baza si pot afisa zonele afectate ale creierului ca niste regiuni albicioase. Observarea acestui lucru poate fi corelat cu semne subtile ce au fost trecute cu vederea, dar care au facut referire la accidentul vascular cerebral silentios. Aceste semne pot fi confundate cu imbatranirea si sunt reprezentate de:

- tulburari de echilibru;
- caderi frecvente;
- incontinenta urinara;
- schimbari ale starii de spirit;
- reducerea capacitatii cognitive.

Daunele produse de aceasta afectiune sunt ireversibile, deoarece celulele afectate au fost private de oxigen. Cu toate acestea, in unele cazuri, parti sanatoase ale creierului pot prelua functiile realizate anterior de regiunile afectate. In cele din urma, daca aceste accidente vasculare cerebrale continua sa apara, capacitatea creierului de a compensa va scadea dramatic. Tulburarile ce au aparut in urma leziunilor cerebrale pot fi diminuate in unele cazuri. Acest lucru implica apelarea la o intreaga echipa de profesionisti, precum medici, asistenti medicali, terapeuti fizici, sociologi, psihologi, terapeuti in recuperarea vorbirii etc. De asemenea, introducerea in stilul de viata a unor elemente noi poate ajuta la imbunatatirea functiei cognitive. De exemplu, jucarea unor jocuri de memorie poate imbunatati aceasta abilitate, iar crearea unor liste de sarcini si instructiuni ar putea ajuta la amintirea pasilor pentru sarcinile complicate.

Acest tip de accident vascular este greu de observat si tratat, dar este relativ usor de prevenit. Astfel, sunt cateva lucruri de care se poate tine cont atunci cand se doreste prevenirea accidentului vascular cerebral:

- normalizarea valorilor tensiunii arteriale – cercetatorii au descoperit ca hipertensiunea arteriala creste riscul de AVC;

- practicarea regulata de exercitii fizice – riscul de AVC scade cu 40% in cazul persoanelor care realizeaza 30 de minute de exercitii moderate timp de 5 zile pe saptamana;

- reducerea aportului de sare – sarea este un factor ce duce la cresterea tensiunii arteriale, ridicand riscul de accident vascular cerebral;

- gestionarea greutatii corporale – obezitatea este un factor de risc al multor boli, inclusiv al accidentului vascular cerebral silentios. Se recomanda incadrarea intr-un indice de masa corporala de la 18.5 pana la 24.9;

Alte recomandari: reducerea colesterolului, oprirea consumului de alcool si cafea, renuntarea la tigari, gestionarea diabetului, adoptarea unei diete echilibrate cu un continut crescut de fructe si legume.

Accidentul vascular cerebral nu are simptome vizibile, dar poate afecta totusi creierul in mod grav. Mecanismul de producere consta in blocarea aportului de sange catre creier, avand drept efect distrugerea anumitor celule de la acest nivel. Efectele nu se resimt imediat, dar daca se cumuleaza mai multe astfel de accidente vasculare cerebrale pot sa consecinte grave. Detectarea acestui tip de AVC este dificila, iar efectele sale (cand apar) nu pot fi mereu tratate. In schimb, adoptarea unui stil de viata sanatos si urmarea unor reguli importante pot duce la preventia cu succes a acestei afectiuni complicate.

Bibliografie:

Dementia: Multi-infarct dementia. (2015).https://my.clevelandclinic.org/health/articles/6063-dementia-multi-infarct-dementia
Dey AK, et al. (2019). Cognitive heterogeneity among community dwelling older adults with cerebral small vessel disease. DOI: https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0197458018304512?via%3Dihub
Gupta A, et al. (2016). Silent brain infarction and risk of future stroke: A systematic review and meta-analysis. DOI: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.115.011889
Hold the salt infographic. (2018). https://www.strokeassociation.org/en/healthy-living/healthy-eating/eat-smart/sodium/hold-the-salt-infographic
Leary MC, et al. (2003). Annual incidence of first silent stroke in the United States: A preliminary estimate. DOI: https://www.karger.com/Article/Abstract/71128
Maud L. (2006). Memory loss after stroke. DOI: https://n.neurology.org/content/67/8/E14
Mok V, et al. (2015). Prevention and management of cerebral small vessel disease. DOI: https://www.j-stroke.org/journal/view.php?doi=10.5853/jos.2015.17.2.111
National Institute of Neurological Disorders and Stroke. (2018). Post-Stroke Rehabilitation Fact Sheet. https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Post-Stroke-Rehabilitation-Fact-Sheet
Pase MP, et al. (2017). Sugar- and artificially sweetened beverages and the risks of incident stroke and dementia: A prospective cohort study. DOI: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STROKEAHA.116.016027
Ross O. (n.d.). Stroke and vascular disease. .https://www.mayo.edu/research/labs/stroke-vascular-disease/genetic-factors-vascular-dementia
Silent stroke. (2018). https://www.strokeassociation.org/en/about-stroke/types-of-stroke/ischemic-stroke-clots/silent-stroke
Smith E, et al. (2016). Prevention of stroke in patients with silent cerebrovascular disease: A scientific statement for healthcare professionals from the American Heart Association/American Stroke Association. DOI: https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/STR.0000000000000116
Wen C-P, et al. (2017). Prestroke physical activity is associated with fewer poststroke complications, lower mortality and a better longterm outcome. DOI: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/ene.13463
Willey JZ, et al. (2011). Lower prevalence of silent brain infarcts in the physically active: The Northern Manhattan Study. DOI: https://n.neurology.org/content/76/24/2112