Accidentul vascular cerebral, dusmanul din umbra

Aproape 17 milioane de oameni din intreaga lume sufera un atac vascular cerebral (AVC) in fiecare an si in jur de 6 milioane isi pierd viata din cauza acestuia. Pe langa bolile de inima, atacul cerebral reprezinta a doua cauza de deces.

Riscul de a face un AVC este mai crescut in Europa de Est, Rusia si in Asia de Sud-Est, iar incidenta acestei afectiuni in randul tinerilor este in crestere.

Accidentul vascular cerebral survine atunci cand are loc intreruperea alimentarii cu sange si oxigen la nivelul creierului. Acest lucru poate fi cauzat fie de un cheag (ischemic), fie de o artera rupta (hemoragic).

Celulele nervoase din zona afectata incep sa moara treptat, iar acea parte a corpului controlata de zona afectata a creierului nu mai functioneaza adecvat. In caz de atac cerebral este esentiala apelarea la tratament de urgenta inca de la primele simptome.

Simptomele care indica un accident vascular cerebral depind de zona afectata a creierului, insa cele mai intalnite dintre acestea sunt slabiciunea ori deficitul motor pe o parte a corpului. Aceasta stare se manifesta prin pierderea partiala sau totala a miscarii voluntare.

Persoanele afectate se vor confrunta cu o senzatie de amorteala ori paralizie la nivelul fetei si la nivelul unui hemicorp ceea ce va determina pierderea echilibrului si a coordonarii.

De asemenea, pot sa apara probleme de vedere la unul ori la ambii ochii. Un alt simptom aparut in caz de atac cerebral este durerea de cap intensa, care poate fi insotita de ameteala, voma si de alterarea starii de cunostinta.

Daca va recunoasteti unele dintre aceste simptome, nu asteptati sa treaca de la sine, ci sunati la urgenta. Cu cat trece mai mult timp, cu atat creste riscul ca creierul sa fie afectat mai rau.

Cauzele care ce duc la aparitia unui atac cerebral pot fi in stransa legatura cu varsta, sexul, mostenirea genetica sau stilul de viata ale unei persoane.

Hipertensiunea Arteriala:

Cea mai frecventa cauza modificabila a AVC-ului, hipertensiunea arteriala creste presiunea in vasele de sange, crescand riscul de ruptura sau blocare a acestora.

Diabetul:

Persoanele cu diabet prezinta un risc crescut de AVC, deoarece nivelurile ridicate de glucoza pot afecta vasele de sange si nervii.
Istoricul Familial:

Un istoric familial de AVC creste susceptibilitatea genetica, evidentiind influenta factorilor ereditari in dezvoltarea acestei afectiuni.

Fumatul:

Substantele chimice din tutun contribuie la formarea placilor de aterom in vasele de sange, crescand riscul de formare a cheagurilor si, implicit, de AVC.
Consumul Excesiv de Alcool:

Consumul excesiv de alcool poate creste tensiunea arteriala si contribui la formarea cheagurilor de sange.

Sedentarismul:

Lipsa activitatii fizice si stilul de viata sedentar pot contribui la obezitate, hipertensiune arteriala si alti factori de risc ai AVC-ului.

Hipercolesterolemia:

Nivelele ridicate de colesterol pot conduce la acumularea de placi aterosclerotice in vasele de sange, crescand riscul de AVC ischemic.

Aritmiile Cardiace:

Aritmiile, precum fibrilatia atriala, pot favoriza formarea cheagurilor de sange care pot ajunge la creier si provoca AVC.

Intelegerea si constientizarea factorilor de risc ai AVC-ului sunt esentiale pentru preventia si gestionarea acestei afectiuni grave. Promovarea unui stil de viata sanatos, monitorizarea regulata a tensiunii arteriale, controlul diabetului si renuntarea la obiceiurile daunatoare, precum fumatul, sunt pasi critici in reducerea incidentei AVC-ului si imbunatatirea starii generale de sanatate a populatiei. Cercetarea continua in domeniu si educatia publicului joaca un rol crucial in lupta impotriva AVC-ului.