Accidentul ischemic tranzitor

Vezi galerie foto

Un accident ischemic tranzitor este un semn care poate anunta aparitia unui accident vascular cerebral constituit. Accidentul ischemic tranzitor apare cand fluxul sanguin catre o parte a creierului este temporar redus sau blocat (obstructie partiala) adesea, datorita unui cheag de sange. Aceasta obstructie produce aceleasi simptome cu cele ale unui accident vascular cerebral constituit, dar diferenta este ca fluxul de sange se restabileste in cateva minute si simptomele dispar complet.

Desi manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt temporare si dispar complet, pacientul necesita obligatoriu un consult medical pentru stabilirea diagnosticului si tratamentului corespunzator, cu scopul de a impiedica aparitia unui accident vascular cerebral constituit.

Multi pacienti nu stiu ca au avut un accident ischemic tranzitor pana la efectuarea unei consultatii medicale, in general pentru un alt motiv, ocazie cu care, medicul, pe baza relatarilor pacientului poate stabili un diagnostic retrospectiv.

Cea mai frecventa cauza a accidentului ischemic tranzitor este reprezentata de cheagurile sanguine care blocheaza temporar fluxul de sange catre creier. Cheagurile de sange se pot forma din diverse cauze.

Un cheag de sange se poate forma intr-o artera care iriga creierul. In general sunt susceptibile arterele care prezinta pe pereti placi de aterom datorita procesului de arterioscleroza.

Alte cauze care pot produce leziuni ale peretilor vaselor sanguine mici de la nivelul creierului sunt hipertensiunea arteriala netratata sau prost tratata si diabetul zaharat, dislipidemia sau fumatul.

Un cheag sanguin se poate forma si intr-o alta parte a corpului (frecvent in cavitatile inimii) si de acolo prin migrare intravasculara poate ajunge la nivelul unui artere cerebrale pe care o blocheaza partial sau total. Cheagurile sanguine pot apare:
- dupa un atac cardiac (infarct miocardic acut)
- ca rezultat al altor afectiuni cardiace care perturba fluxul normal de sange la nivelul inimii cum sunt: tulburarile de ritm cardiac (cel mai frecvent fibrilatia atriala cronica), afectiunile valvelor cardiace si insuficienta cardiaca.

In plus, o artera poate fi partial obstruata de o placa de aterom, care reduce fluxul de sange catre creier pana la un nivel critic, ceea ce duce la aparitia simptomelor accidentului ischemic tranzitor.

Cauze mai rare de producere a accidentului ischemic tranzitor prin formarea unor cheaguri sanguine sunt:
- agregate de bacterii, celule tumorale sau bule de aer, care patrund in interiorul vaselor si perturba fluxul sanguin
- afectiuni ale celulelor sanguine cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale) sau trombocitemia.
- inflamatii ale peretelui vascular care se pot datora unor afectiuni ca sifilis, tuberculoza sau alte boli inflamatorii cronice.
Un traumatism la nivelul capului sau gatului poate conduce la leziuni ale vaselor sanguine ceea ce poate duce la aparitia unui accident ischemic tranzitor.

Factorii care cresc riscul de aparitie a unui accident ischemic tranzitor si a unui accident vascular cerebral sunt identici. Acestia se impart in factori care pot fi modificati prin tratament si schimbarea modului de viata si factori ce nu pot fi modificati.

Factorii care pot fi modificati sunt:
- hipertensiunea arteriala
- fumatul si fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul) care cresc riscul de aparitie a accidentului ischemic tranzitor, accidentului vascular cerebral si accidentului acut coronarian
- nivelul sanguin crescut al colesterolului (hipercolesterolemia)
- nivelul sanguin crescut al trigliceridelor (hipertrigliceridemia)
- consumul excesiv de alcool
- utilizarea anticonceptionalelor orale, in special la femeile fumatoare sau care au avut anterior o afectiune produsa de cheaguri sanguine
- sedentarismul
- utilizarea cocainei.

Factorii de risc care nu pot fi modificati sunt:
- varsta: cele mai multe atacuri ischemice tranzitorii apar dupa 60 ani
- istoricul familial: persoanele care au rude ce au suferit un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un risc crescut
- antecedentele personale de accidente ischemice tranzitorii: persoanele care au avut un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral au un ric crescut de a face iarasi una dintre aceste boli
- boli care cresc riscul de aparitie a accidentelor ischemice tranzitorii cum sunt: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, ateroscleroza in special cea carotidiana (afecteaza arterele carotide care iriga creierul cu sange), fibrilatia atriala cronica, boala ischemica coronariana, insuficienta cardiaca si afectiunile valvelor cardiace (valvulopatii)
- afectiuni care produc agregarea celulelor sanguine si formarea de cheaguri cum sunt policitemia (prezenta in sange, a unui numar mai mare de globule rosii decat cel normal) sau siclemia (prezenta in sange a globulelor rosii cu forme anormale).
Unele studii recente sugereaza ca este posibil ca infectiile sa declanseze aparitia unei inflamatii la nivelul peretelui arterial, inflamatie care poate conduce la ateroscleroza si consecutiv, la cresterea riscului de aparitie a unui accident acut coronarian sau accident vascular cerebral.

Manifestarile (simptomele) accidentului ischemic tranzitor apar brusc si sunt totdeauna temporare. Ele dispar cel mai frecvent in 10-20 minute. Manifestarile accidentului ischemic tranzitor sunt identice cu cele ale accidentului vascular cerebral constituit. Ele depind de regiunea creierului care este afectata.

Cele mai frecvente manifestari ale accidentului ischemic tranzitor sunt:
- slabiciune musculara sau incapacitatea de a misca o regiune (mana, picior, fata) sau intreaga jumatate a corpului
- amorteli, furnicaturi, fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul unei jumatati a corpului
- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor culori care nu exista), scotoame (puncte negre in campul vizual) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de intelegere sau exprimare a limbajului.
- vertij (ameteala)  sau tulburri de echilibru care poate fi atat de severe incat pacientul nu poate sta in picioare
- astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului, datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul membrelor inferioare.

Accidentul ischemic tranzitor nu este totdeauna usor de recunoscut deoarece, uneori, manifestarile pot fi puse pe seama altor afectiuni. Cu toate acestea este necesar ca orice accident ischemic tranzitor sa fie recunoscut si tratat corespunzator pentru a preveni aparitia unui accident vascular cerebral constituit.

Serviciul de ambulanta trebuie solicitat imediat in una dintre urmatoarele situatii:
- slabiciune musculara, amorteli, furnicaturi sau incapacitatea de a misca o regiune (mana, picior, fata) sau intreaga jumatate afectata a corpului
- fasciculatii musculare sau resimtirea unei greutati la nivelul unei jumatati a corpului
- tulburari de vedere manifestate prin: vedere incetosata, vedere dubla (pacientul priveste un obiect si vede doua imagini identice), vedere colorata (perceperea unor culori care nu exista) sau pierderea completa a vederii
- dificultati de vorbire, de intelegere sau de gasire a unor cuvinte
- vertij (ameteala) care poate fi atat de sever incat pacientul nu poate sta in picioare, astenie, slabiciune, nesiguranta in mers
- caderea pacientului datorita pierderii bruste a fortei musculare la nivelul membrelor inferioare.

Medicul curant trebuie solicitat imediat daca:
- pacientul a avut simptome de accident ischemic tranzitor, chiar daca acestea au disparut complet
- pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral si face tratament anticoagulant cu aspirina sau alt medicament, prezinta semne de sangerare
- pacientul crede ca a avut un accident ischemic tranzitor dar nu a reusit inca sa discute cu medicul sau curant despre acesta.

Medicii care pot diagnostica si trata un accident ischemic tranzitor sunt:
- medicul de familie
- medicul neurolog
- medicul de urgenta
- medicul internist.

Alti medici care pot fi consultati in aceste situatii sau daca este necesara o interventie chirurgicala sunt:
- medicul neurochirurg
- medicul cardiolog
- medicul specialist in chirurgie vasculara.

Expectativa vigilenta

Atitudinea de expectativa vigilenta nu este indicata in cazul simptomelor care pot sugera un accident ischemic tranzitor. Aparitia oricarui simptom sau semn de accident ischemic tranzitor trebuie considerata o urgenta medicala si in consecinta trebuie consultat imediat medicul.

Pacientul care are sau a avut un accident ischemic tranzitor trebuie evaluat imediat. Scopul evaluarii este:
- depistarea altor cauze care pot produce aceste manifestari cum sunt: un accident vascular cerebral, hipoglicemia (scaderea nivelului glucozei sanguine) in special la diabetici sau paralizia Bell
- evidentierea unui cheag sanguin
- evaluarea necesitatii unei interventii chirurgicale pentru dezobstruarea (desfundarea) arterei blocate, interventie numita endarterectomie carotidiana.

Daca simptomatologia a disparut complet in momentul consultatiei, este posibil ca rezultatul examenului fizic sa fie normal, iar diagnosticul va fi pus pe baza anamnezei (relatarea pacientului) si a investigatiilor specifice.

In cazul suspectarii unui accident ischemic tranzitor, pot fi necesare una sau mai multe dintre urmatoarele investigatii:
- computer tomografie craniana, pentru a verifica daca exista semne de hemoragie intracraniana, semne de accident vascular cerebral sau alte cauze care ar putea explica un tremor
- rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala.

Alte investigatii pot fi necesare pentru identificarea unei cauze care ar putea produce un accident ischemic tranzitor. Daca este suspectata obstructia unei artere carotide pot fi necesare investigatii ca:
- ecografie Doppler
- angioRMN.
Un accident ischemic tranzitor poate fi produs de un cheag sanguin produs de o afectiune cardiaca. In aceste cazuri pot fi necesare investigatii ca:

-EKG
- radiografie toracica: pentru aprecierea marimii si formei cordului
- electrocardiograma sau monitorizare Holter (inregistrarea electrocardiogramei si a valorilor tensiunii arteriale pe o perioada de 24 ore); aceste investigatii pot evidentia foarte exact existenta tulburarilor de ritm cardiac
- ecocardiografia pentru examinarea cavitatilor cardiace si a fluxului de sange la nivelul lor
- determinarea nivelului seric al colesterolului si trigliceridelor (valorile crescute ale acestora pot creste riscul de aparitie a cheagurilor sanguine si a aterosclerozei).

Tratament - Generalitati

Pacientul care a avut un accident ischemic tranzitor va avea nevoie, foarte probabil, de un tratament pentru prevenirea formarii cheagurilor sanguine. Daca exista obstructii semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi necesara o interventie chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului obstruat. Daca pacientul sufera de hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau hipercolesterolemie, fiecare dintre aceste afectiuni va necesita tratamentul corespunzator.

Tratament initial

Orice persoana care prezinta simptome sugestive pentru un accident ischemic tranzitor va necesita imediat asistenta medicala. Chiar daca simptomatologia dispare complet este necesara o consultatie medicala in cel mai scurt timp posibil. Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma care poate anunta aparitia, in curand, a unui accident vascular cerebral, iar instituirea precoce a tratamentului corespunzator poate preveni aparitia accidentului vascular cerebral. 14% dintre pacientii care au avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor, vor face in urmatorul an inca un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.

Tratamentul va urmari sa previna formarea cheagurilor sanguine. Medicamentele utilizate sunt: aspirina, clopidogrel, dipiridamol asociat cu aspirina, warfarina sau acenocumarol.

Daca exista obstructii semnificative ale arterelor carotide, foarte frecvent, va fi necesara o interventie chirurgicala pentru readucerea la normal a lumenului vasului obstruat (endarterectomie carotidiana). Endarterectomia carotidiana este indicata pacientilor care nu au avut un accident ischemic tranzitor dar care au o stenoza (ingustare a lumenului) semnificativa a arterei carotide. Alta posibilitate pentru tratamentul stenozei carotidiene este angioplastia urmata de montarea unui stent. Aceasta metoda este mai frecvent utilizata pentru repermeabilizarea arterelor care iriga cordul (arterele carotide). Aceasta metoda de tratament se realizeaza prin introducerea in interiorul arterei stenozate a unui tub subtire, numit cateter, care are la capat un balonas; cand balonasul ajunge in zona arteriala stenozata este umflat si astfel se produce largirea zonei ingustate. Ulterior in zona unde s-a facut dilatatia cu balonas, medicul plaseaza, in interiorul arterei, un dispozitiv denumit stent care are rolul de a mentine artera deschisa si a preveni restenozarea.

Tratament de intretinere

Tratamentul de intretinere urmareste prevenirea aparitiei unui alt accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral ca si reducerea factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral.

Acest tratament are mai multe componente in functie de celelalte afectiuni pe care le mai prezinta pacientul:
- mentinerea valorilor tensiunii arteriale in limite normale la pacientii hipertensivi, prin administrarea de medicamente antihipertensive si regim alimentar hiposodat
- administrarea de aspirina sau alte antiagregante plachetare pentru a preveni un accident vascular cerebral

-administrarea de tratament hipolipemiant (pentru mentinerea lipidogramei în limite normale, LDL int e necesar sa fie mai mic de 70 mg/dl.). 

Studiile au aratat ca tratamentul zilnic cu aspirina sau alte antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral.
- tratamentul anticoagulant (cu warfarina sau acenocumarol) este indicat la pacientii cu fibrilatie atriala

Pacientii cu fibrilatie atriala, care au avut un accident ischemic tranzitor, necesita tratament anticoagulant pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident vascular cerebral. Studiile recente au aratat ca, pentru acesti pacienti, anticoagulantele sunt mai eficiente decat antiagregantele plachetare in prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebral.
- controlul diabetului zaharat (valorile glicemiei trebuie mentinute in limite normale sau foarte aproape de aceste valori; acest deziderat se obtine prin tratament cu antidiabetice orale sau insulina, regim alimentar adecvat si exercitii fizice)
- pacientul trebuie sa isi schimbe stilul de viata.

Aceste schimbari vizeaza:
- intreruperea fumatului (fumatorii au un risc mult mai mare de a face un accident vascular cerebral comparativ cu cei care au renuntat la fumat; pacientii care vor sa renunte la fumat pot apela la programe specializate in acest domeniu, tratamente medicamentoase si consiliere (sfatuire) de specialitate)
- mentinerea greutatii corporale in limite normale (supraponderalitatea sau obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace sau diabetului zaharat, toate acestea fiind factori de risc pentru accidentul vascular cerebral sau accidentul ischemic tranzitor) de aceea este recomandata scderea ponderala
- dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina
- mersul pe jos, evitarea efortului fizic sustinut de intensitate mare,
- consumul de alcool in cantitati scazute, scade riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocarea unei artere cerebrale);

Este necesara urmarirea semnelor de sangerare in special la pacientii care fac tratamente pentru prevenirea coagularii sangelui - care la randul sau impiedica aparitia cheagurilor sanguine. Aceste medicamente pot fi: warfarina, acenocumarol, ticlopidina, aspirina asociata sau nu cu dipiridamol, sau clopidogrel. Cand apar sangerari frecvente si in cantitate mare la periajul dentar este necesara consultarea medicului.

Tratament in cazul agravarii bolii

Daca pacientul a avut mai multe accidente ischemice tranzitorii succesive este necesara spitalizarea, deoarece riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral este foarte mare.
Tratamentul de urgenta pentru un accident vascular cerebral are eficienta maxima daca este inceput in primele 4 ore de la debutul simptomelor i consta în tromboliza cu Ateplaze. Beneficiile trombolizei sunt maximale cu reducerea relativ rapida a simptomatologiei postAVC.

Urmarirea pacientilor cu accident ischemic tranzitor

Dupa un accident ischemic tranzitor pacientul trebuie evaluat clinic si paraclinic si in functie de rezultate, pacientul poate fi tratat si urmarit in ambulatoriu sau daca riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral este mare, necesita internare. Internarea in spital este indicata in urmatoarele cazuri:
- pacienti care au avut accidente ischemice tranzitorii succesive
- pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor si prezinta si o afectiune cardiaca (ex. fibrilatie atriala, HTA)
- pacienti la care simptomatologia arata ca este afectata o mare zona a creierului
- pacienti la care simptomele dureaza peste 1 ora
- pacienti batrani, care au factori de risc semnificativi ca: diabet zaharat sau afectiuni cardiace decompensate.

-pacienti cu insuficienta renala sau boala cronica renala.

Optiuni de medicamente

Dupa un accident ischemic tranzitor medicul ii va prescrie pacientului unele medicamente. Frecvent sunt folosite medicamentele care previn formarea cheagurilor sanguine deoarece acestea din urma pot produce accidente ischemice tranzitorii sau accidente vasculare cerebrale. Exista doua tipuri de medicamente care previn coagularea sangelui si consecutiv formarea cheagurilor: anticoagulantele si antiagregantele plachetare.
Medicamentele hipocolesterolemiante si antihipertensive pot preveni aparitia unui accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.

Anticoagulantele

Anticoagulantele previn producerea unor anumite proteine care sunt necesare in coagularea sangelui si formarea cheagului. Daca pacientul are fibrilatie atriala, probabil, va trebui sa ia un anticoagulant. La acesti pacienti anticoagulantele sunt mult mai eficiente decat antiagregantele in prevenirea aparitiei unui accident vascular cerebral.
Atat anticoagulantele cat si antiagregantele cresc riscul de sangerari.

Hipocolesterolemiantele

Specialistii recomanda ca multi pacienti care au avut un accident ischemic tranzitor, chiar dintre cei cu nivel seric normal al colesterolului sa ia statine. Studiile au aratat ca statinele scad semnificativ riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral la cei care au avut un accident ischemic tranzitor. Statinele protejaza impotriva unui accident vascular cerebral chiar la persoanele care nu au o afectiune cardiaca sau hipercolesterolemie.

Tratament chirurgical

Daca exista o stenoza carotidiana semnificativa, probabil, va fi necesara o endarterectomie carotidiana. Aceasta consta in indepartarea, de catre chirurg, a placii de aterom din interiorul arterei carotide pentru reducerea riscului de aparitie a unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral. Riscurile si beneficiile acestei operatii trebuie evaluate cu grija deoarece operatia in sine poate produce un accident vascular cerebral.

Endarterectomia carotidiana este indicata daca exista o stenoza carotidiana semnificativa (50%-70% sau mai mult) si daca pacientul a avut unul sau mai multe accidente ischemice tranzitorii. Studiile arata ca unii pacienti care au stenoze mai mici fata de valorile amintite pot beneficia de endarterectomie carotidiana. Totusi, indicatia operatorie este controversata inca, la pacientii care au stenoze sub 60% si nu au avut simptome de accident ischemic tranzitor.

O alta optiune pentru persoanele cu risc mare de accident vascular cerebral este o procedura noua, numita stenting carotidian. Aceasta este asemanatoare cu angioplastia coronariana, care este utilizata de rutina pentru dezobstruarea arterelor de la nivelul inimii (artere coronare). Operatia consta in introducerea, de catre chirurgul vascular, a unui tub metalic numit stent, in interiorul arterei carotide, in zona obstruata de catre placa de aterom. Postoperator este necesar un tratament medicamentos prentru prevenirea obstruarii stentului.

Fiecare pacient trebuie sa cantareasca bine riscurile si beneficiile operatiei comparativ cu riscurile si beneficiile tratamentului medicamentos. Succesul oricaruia dintre cele doua tratamente depinde de nivelul obstructiei si de medicamentele folosite. Riscul operatiei este in functie de varsta, starea medicala a pacientului, experienta chirurgului si experienta si dotarea spitalului unde se efectueaza operatia.

Endarterectomia carotidiana

Endarterectomia carotidiana are sanse mai mari de reusita daca este facuta de un chirurg instruit special in acest domeniu si daca spitalul unde se desfasoara operatia este echipat corespunzator pentru a putea rezolva complicatiile ce pot apare in timpul si dupa operatie.
Daca pacientul opteaza pentru aceasta metoda de tratament, este indicat sa se documenteze asupra spitalului unde se va desfasura operatia, medicii care pot face operatia, numarul si gravitatea complicatiilor survenite.

In general endarterectomia carotidiana nu este facuta in primele cateva luni dupa un accident ischemic tranzitor. Studiile au aratat ca beneficiul maxim se obtine daca operatia este facuta in primele 2 saptamani dupa un accident ischemic tranzitor. Intarzierea efectuarii operatiei peste 2 saptamani, creste riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral deoarece, dupa un accident ischemic tranzitor un accident vascular cerebral poate apare, cel mai frecvent, in primele cateva zile. Acestea sunt argumente in plus in sprijinul indicatiei de a consulta cat mai rapid un medic daca pacientul a avut vreun semn de accident ischemic tranzitor.

Stentingul carotidian

Aceasta metoda este similara cu cea folosita frecvent pentru dezobstruarea arterelor coronare. In prezent, angioplastia urmata de montarea unui stent este o alternativa la metoda chirurgicala, pentru prevenirea unui accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral. Medicul introduce un tub subtire, numit cateter, in artera carotida stenozata; apoi cu ajutorul unui balonas pozitionat la nivelul stenozei, largeste zona ingustata prin umflarea balonasului; dupa aceasta in portiunea dilatata se plaseaza un tubulet, denumit stent, care are rolul de a mentine deschisa artera.

Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, de obicei, dispar in 10-20 minute, dar unele pot persista si pana la 24 ore. Daca un simptom persista peste o ora, este vorba, foarte probabil, de un accident vascular cerebral.

Manifestarile unui accident ischemic tranzitor, produs de un cheag sanguin care reduce temporar fluxul sanguin catre creier, dispar cand cheagul se dizolva si fluxul de sange se restabileste.

Un accident ischemic tranzitor este un semn de alarma, care poate anunta aparitia, in curand a unui accident vascular cerebral.
14% dintre pacientii care au avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor, vor face in urmatorul an inca un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.

De asemenea, un accident ischemic tranzitor poate indica un risc crescut pentru aparitia unui accident acut coronarian. Ateroscleroza, care este un fenomen generalizat, afecteaza toate vasele sanguine inclusiv arterele care iriga creierul si inima. Ateroscleroza care afecteaza vasele cardiace (arterele coronare) poate produce durere cardiaca sau un accident acut coronarian.

Prevenirea aparitiei unui accident ischemic tranzitor se face prin controlul factorilor de risc.
Pacientul trebuie sa faca periodic, examinari medicale pentru controlul hipertensiunii arteriale, hipercolesterolemiei, afectiunilor cardiace (in special fibrilatia atriala), diabetului zaharat si bolilor hematologice care favorizeaza coagularea sanguina cum sunt policitemia si siclemia.

Intreruperea fumatului este necesara. Fumatul zilnic creste riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral de 2,5 ori. Fumatul pasiv (o persoana nefumatoare care inhaleaza fumul de tigara) poate creste, de asemenea, riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral.

Medicul va stabili daca este necesar un tratament cu aspirina sau medicamente hipocolesterolemiante. Studiile au aratat ca tratamentul zilnic, cu aspirina sau alte antiagregante plachetare, ca aspirina asociata cu dipiridamol, la pacientii care au avut un accident ischemic tranzitor, un accident vascular cerebral sau au suferit o endarterectomie, poate preveni aparitia unui alt accident vascular cerebral. Medicamentele care scad nivelul seric al colesterolului, numite si hipocolesterolemiante, cum sunt statinele, sunt indicate la pacientii cu hipercolesterolemie sau care au avut un atac cardiac.

Daca pacientul este hipertensiv si a avut deja un accident ischemic tranzitor, medicamentele antihipertensive pot preveni aparitia altui accident ischemic tranzitor sau unui accident vascular cerebral.

Este importanta mentinerea unei greutati corporale adecvate. Excesul ponderal sau obezitatea cresc riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale, afectiunilor cardiace si diabetului zaharat, toate aceste boli fiind factori de risc pentru aparitia unui accident ischemic tranzitor sau accident vascular cerebral.
Este indicata o dieta echilibrata: saraca in colesterol, grasimi saturate si sare, scaderea consumului de grasimi animale, cresterea consumului de legume si fructe care aduc un aport crescut de potasiu si vitamine B, C, E si riboflavina.

Exercitiile fizice efectuate regulat scad riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral. Cel mai simplu exercitiu fizic este mersul pe jos.
Consumul de alcool in cantitati scazute sau moderate (1/saptamana - 2/zi) scade riscul de aparitie a unui accident vascular cerebral prin mecanism ischemic (prin blocare unei artere cerebrale). Consumul excesiv de alcool creste riscul de accident vascular cerebral.

Trebuie evitat tratamentul cu anticonceptionale orale la pacientele care mai au si alti factori de risc pentru accidentul ischemic tranzitor sau accidentul vascular cerebral; acestia sunt fumatul, hipercolesterolemia sau o alta afectiune produsa de un cheag sanguin. In cazul acestor paciente medicul va prescrie o alta metoda contraceptiva.