Somnul si parasomniile

Termenul de parasomnie se refera la toate anomaliile care apar in timpul somnului, in afara de apneea de somn.

De exemplu - tulburarile de alimentatie induse de somn, somnambulismul, cosmarurile, paralizia in somn, tulburarile de comportament din timpul somnului REM (cu miscari rapide ale globilor oculari) sau agresiunile din timpul somnului.

Sexsomnia, uneori denumita si sexul in timpul somnului este de asemenea o parasomnie. Se refera la actul sexual efectuat de catre o persoana care doarme. Parasomniile pot avea consecinte negative pe perioada zilei, traduse prin mai multe simptome printre care cel mai important este somnolenta diurna.

Daca ar fi sa clasificam parasomniile dupa stadiul somnului (REM sau Non-REM), lista ar arata in felul urmator (conform ultimei editii a Clasificarii Internationale a Tulburarilor de Somn, ICSD-3) :

Parasomniile non-REM (etapa a 3-a a somnului sau somnul cu unde lente):
- Pavorul nocturn (terorile nocturne);
- Trezirile confuzionale;
- Somnambulismul;
- Tulburarile de alimentatie legate (induse) de somn;
- Sexsomnia.

Parasomniile REM
- Catathrenia (sunete provocate de expirat, dupa un inspir prelungit);
- Tulburarile de comportament din timpul somnului REM;
- Cosmarurile;
- Paralizia in somn hipnagogice si hipnapompice.

Alte tipuri de parasomnii
- Sindromului capului care explodeaza;
- Enurezisul nocturn;
- Parasomniile secundare unor afectiuni medicale;
- Parasomniile secundare unui medicament sau unei substante.

Simptome izolate
- Somnilocvia (vorbitul in somn).

Parasomniile pot aparea la inceputul somnului sau in orice moment al ciclului somnului. Daca apar la inceputul somnului, persoana poate prezenta halucinatii sau paralizia din timpul somnului, constand in incapacitatea de a se misca timp de cateva secunde sau minute.

Paralizia legata de somn poate speria pacientul, mai ales daca este insotita de halucinatii.

Parasomniile care apar in timpul somnului, ca tulburarile de comportament aparute in timpul somnului REM, implica frecvent comportamente periculoase si curajoase ce pot fi daunatoare.

Aceasta este o afectiune cerebrala care apare frecvent la barbatii peste 50 ani, dar poate aparea si la persoanele care iau medicamente antidepresive, persoane cu disfunctii neurologice, precum boala Parkinson, narcolepsia sau accidente vasculare cerebrale.

Alte parasomnii ce apar in timpul somnului includ cosmarurile si gemetele, care uneori pot fi galagioase, deranjand partenerul sau colegul de camera.

De asemenea, exista parasomnii care apar atunci cand persoana prezinta treziri bruste, partiale ca trezirile confuzionale, mersul in timpul somnului (somnambulismul), cosmarurile si tulburarile alimentare legate de somn. Halucinatiile legate de somn pot aparea la adormire, dar si la trezirea din somn.

Parasomniile sunt intalnite la mai multi membri ai familiei, deci exista transmitere genetica. Afectiunile cerebrale asociate pot fi responsabile de unele dintre parasomnii, ca majoritatea disfunctiilor comportamentale legate se somnul REM.

Parasomniile pot fi declansate de alte disfunctii ale somnului, recum apneea obstructiva de somn si de diferite medicamente.

Parasomniile afecteaza aproximativ 10% dintre americani. Apar la toate grupele de varsta, dar sunt mai frecvente la copii. Copiii sunt mai susceptibili datorita imaturitatii cerebrale.

Vestea buna este ca nu se asociaza cu diverse consecinte negative din punct de vedere medical si dispar odata cu maturizarea cerebrala.

Incercand sa trezim un "parasomniac in actiune" - mai ales prin scuturare sau tipand la el - putem avea un raspuns iritabil, agresiv sau violent. De aceea, este recomandat sa directionam persoana in pat, ghidandu-l de coate si vorbindu-i incet.

Alarmele de la usa pot ajuta trezind persoana in timpul atacului. De asemenea, o persoana care sufera de parasomnie nu ar trebui sa doarma pe un pat metalic sau foarte aproape de fereastra.

Este important sa indepartam obiectele ascutite din regiunea patului si sa ne asiguram ca eventualii colegi de camera sau proprietarii apartamentului sunt informati despre aceasta problema si stiu cum sa reactioneze.

Foarte multe persoane care sufera de parasomnie observa o imbunatatire a simptomatologiei prin schimbarea obiceiurilor legate de perioadele de somn.

Un somn corespunzator include un program de somn regulat, controlul stresului, o perioada de relaxare inainte de culcare. Exista o serie de medicamente care pot fi folosite pentru controlul simptomelor.

Persoanele cu parasomnie ar trebui tratate daca exista riscul de a se accidenta sau de a accidenta persoanele din jurul sau datorita bolii.

De asemenea, este recomandat tratamentul daca parasomnia intrerupe somnul pacientului, partenerului sau colegului de camera sau daca exista un stres legat de manifestarile parasomniei (exemplu cosmarurile) sau daca frecventa episoadelor este prea mare sau progresiv crescanda. Se recomanda efectuarea unor testari in timpul somnului pacientului.

Este foarte important de stiut ca oricat de violent, bizar sau ciudat s-ar manifesta pacientul cu parasomnie, aceasta este rareori legata de o tulburare psihica.

Cu toate acestea, persoanele care sufera de parasomnie pot simti rusine sau confuzie in legatura cu comportamentul lor din timpul somnului. De asemenea, partenerii, membrii familiei sau colegii de camera pot fi afectati si pot avea dificultati de somn din cauza unei persoane care sufera de aceasta afectiune.

In majoritatea cazurilor, consultul unui medic specialist sau frecventarea unor grupuri suportive pot ajuta pacientii cu parasomnie si persoanele apropiate acestora.