saponinele

Planta medicinala paroasa, acoperita cu peri fini care creste sporadic din zona de ses pana in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta si are in varf flori grupate, de culoare galben auriu. Florile au culoare galben aurie.  Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in timpul infloririi. Turita mare infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Planta contine uleiuri volatile,acizi organici, mucilagii, tanin, cumarine, vitamine (vitamina c, vitamina k), triterpene, acizi grasi, flavonoizi, poliglucide, saponine. Gustul plantei este amar. Turita mare are efect colagog, astringent, antidiareic, decongestionant.   Uz intern: - boli hepatice, afectiuni ale cailor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiaza biliara, boli reumatice, urticarii,... [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Planta medicinala de cultura, iubitoare de caldura, intalnita mai ales in sudul tarii. Florile sunt de culoare alb galbui, violet la baza. Din flori se formeaza pastai care contin seminte de culoare galben maronie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Infloreste din luna mai pana in luna iulie. Schinduful contine substante minerale, fosfor, fier, calcium mangan, saponine, ulei esential, mucilagii. Schinduful seamana la miros cu leusteanul. Planta are calitati expectorante, hipercolesterolemiante, secretolitice, estrogenice, antiastenice, galactogoge, antiinflamatoare, antispastice, tonice, hipotensive. Este folosit si in alimentatie sub forma de condiment (curry). Uz intern: - surmenaj, astenie, inapetenta, convalescenta, diabet zaharat, digestie lenta, stimularea lactatiei, tuse, bronsita, gusa exoftalmica, impotenta, figiditate, tuberculoza, limfatism, rahitism, guta, ateroscreloza, constipatie, avitaminoza, gastritoenterite, sinuzita - sub... [continuare]

Planta medicinala, care ajunge pana la ianltimea de un metru. Face parte din flora spontana si este raspandita in toata Europa, dar si in unele zone din America. Frunzele sale sunt dintate pe margini, acoperite cu perisori, care se regasesc si pe tulpina (ce este tetramuchiata). Frunzele sunt dispuse pe tulpina, asezate diametral opus. Florile sunt de culoare violacee, asezate de jur imprejurul tulpinii. Aceasta planta se dezvolta atat in zonele insorite, dar si la umbra. Infloreste in lunile iunie-octombrie, iar recoltarea se face in luna iulie. Are efect antivomitiv, astringent.Planta contine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, saruri de potasiu, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana, frunzele si florile. Cand sunt strivite, frunzele emana un miros neplacut.  Uz intern: - greturi si/ sau varsaturi (mai ale in raul de miscare sau greturile ce apar in sarcina), in tuse... [continuare]

Planta medicinala care creste spontan, intalnita la noi in tara in zona subalpina si alpina, in locuri ferite de soare.  Tulpina este taratoare cu mai multe radacini. Frunzele sunt tari, lucioase. Florile au petalele de culoare albastra. Fructul este o folicula. Planta infloreste primavara in lunile aprilie si mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza Recoltarea se poate face pe tot parcursul anului, desi planta culeasa in timpul infloririi (luna mai) sau inainte de inflorire are cea mai mare concentratie de principii active. Saschiul contine alcaloizi indolici, glucine, aminoacizi, tanin, pectine, saponine, pigmenti organici. Planta are efect vasodilatator, tonic,  hipotensiv, cicatrizant, astringent, hipoglicemic, antitumoral. Uz intern: - galactoree, hipertensiune, leucoree, dificultati de concentrare, insuficienta cerebrala (vertij, tulburari de memorie, instabilitate, ameteli), isterie, hematurie, simptome ale accidentelor vasculare... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica Europei si Americii de Nord. In Romania este foarte raspandita pe terenuri virane, in culturi, pe marginea drumurilor, in gradini. Este considerata a fi o planta invadatoare, care se intinde cu rapiditate. Are tulpini taratoare, lungi de pana la 2 m, ramificate. Frunzele cresc opuse, cate patru, sunt mici, ovale, ascutite la varf. Florile se formeaza in varful tulpinilor, sunt mici, albe, au forma de stea si se deschid numai atunci cand este soare. Principalele substante chimice din compozitia plantei sunt: saponine, mucilagiu, triterpenoide, cumarine, flavonide, acizi carboxilici si carotenoizi, siliciu si vitaminele a si C. Cele mai importante proprietati ale plantei sunt: antiinflamatoare, digestiva, tonica, febrifuga, calmanta. In fitoterapie se utilizeaza partile aeriene. Uz intern: - ulcere gastro-intestinale, tuse, probleme digestive, oboseala, lipsa de energie, bronsita, pleurezie, raceli, constipatie, scorbut - sub... [continuare]

Planta este originara din Mongolia si unele zone ale Chinei. Astragalusul creste pana la 1 m inaltime, are tulpina paroasa si o radacina puternica si laptoasa. Frunzele sunt alcatuite din cate 12-18 perechi de foliole verzi, mici si alterne. Florile cresc grupate in varful tulpinii, sunt albe si se aseamana cu cele ale fasolei. Printre compusii chimici din radacini se numara: saponine, flavonide, polizaharide, fitosteroli, aminoacizi, triterpentine, seleniu, zinc, magneziu, crom, cumarine. Principalele proprietati ale atragalusului sunt: antioxidant, hepatoprotector, stimuleaza imunitatea, tonic, adaptogen, antihipertensiv, hemostatic. In fitoterapie se utilizeaza radcinile, ce trebuiesc recoltate toamna, de la plante cu varsta mai mare de 4 ani. Uz intern: - raceli, infectii persistente, adjuvant in cancer (mai ales dupa tratamentele cu chimioterapie), boli cardiace, boli renale, probleme de motilitate a spermatozoizilor, hipotiroidie, combate virusii hepatitici B si C,... [continuare]

Calinul este un arbust stufos, care poate atinge in inaltime chiar si 5 metri. La noi in tara este inalnit in paduri umede si prin tufarisuri, incepand din zona de campie si deal, dar si in zone alpine si subalpine. Florile au culoare verde deschis, alba sau roz pal. Fructele sunt grupate in forma de ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in rosu. Planta infloreste primavara, din luna mai pana in luna iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor si tulpinilor tinere. Recoltarea se face incepand din luna aprilie. Planta contine rezine, glucide, pectine, proteine, flavonoide, tanin, acizi, tritermene, steroli, saponine, pectine, flavonoide, etc. Calinul are actiune astringenta, antidismenoreica, hipotensiva, sedativa, cardiotonica, laxativa. Uz intern: - diaree, edeme, dismenoree, menstruatii dureroase, crampe musculare, crampe abdominale, colici, hipertensiune, tahicardie - sub forma de infuzie,... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]

Face este specifica zonelor din emisfera nordica (din Europa pana in zona arctica). In Romania creste in zonele umede, mocirloase, in rigole si unde se gaseste lemn umed, se dezvolta luxuriant la umbra, de la ses pana la zona subalpina. Poate fi si cultivata, desi se recomanda precautie la manevrarea unor cantitati mari de planta. Este o planta erbacee, ce creste pana la 80 de cm inaltime, frunzele sunt rotunjite, seamana la forma cu un rinichi, au margini usor zimtate si sunt ceroase. Florile sunt galbene, au 5 petale, infloresc primavara devreme- aprilie pana in luna iulie. Radacina este un rizom ramificat. Contine substante toxice si iritante: protoanemonina, saponine, coline si flavonine. In fitoterapie se folosesc rizomul si partea aeriana. Calitatile sale sunt laxativ, purgativ, antireumatic. Uz intern: - adjuvant in constipatii cronice asociate sau nu cu retentie hidrica, in raceli - sub forma de decoct. Uz extern: - dureri reumatismale... [continuare]

Planta medicinala, considerata buruiana, care intalnita in majoritatea zonelor de relief. Florile sunt de culoare alb-cenusie, mici ca dimensiune. Semintele au culoare brun deschis. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Traista ciobanului infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Se recolteaza la inceputul perioadei de infloririre (din luna mai pana in luna iulie). Planta contine amine, glicozide, derivati fenolici, acizi organici, tanin, saponine, saruri minerale, tiramina, glucozide, saruri de potasiu. Traista ciobanului are caracteristici astringente, analgetice, vasodilatatoare, uterotonice. Uz intern: - hemoragii (stomacale, intestinale, renale, uterine, ale aparatului urinar, menstre abundente, hemoroidale, etc.), afectiuni ale rinichilor, metrorargii in perioada de pubertate sau menopauza, metrite, hemoptizii, hemofilii, litiaza urinara, blenoragie, varice, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica.   Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]

Rozmarinul este o planta lemnoasa, un subarbust cultivat in tara noastra ca planta ornamentala, condimentara si medicinala. Frunzele sunt subtiri si lineare (forma de ace), isi pastreaza culoarea verde si in anotimpul rece. Florile sunt dispuse sub forma de spic si au culoare albastru deschis, alb, roz sau rosie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele in perioada infloririi, dar si planta cu tulpini si ramuri foliate. rozmarinul infloreste in lunile aprilie sau mai. Rozmarimul contine ulei volatil, lipide, rezine, saponine, taninuri, acizi fenolici, vitamine, steroli, flavonoizi, principii amare, substante diterpenice si triterpenice. Planta are proprietati antiseptice, diuretice, coleretice, antispastice, antidepresive. Uz intern: - dischnezii biliare, anemie, edeme, tuse, astenie, convalescenta, constipatie, lipotimie, depresie, screloza cerebrala, rinita cronica, hipercolesterolemii, impotenta, frigiditate, slabirea memoriei - sub... [continuare]

untul pamantului face parte din familia Dioscoreaceae si este o planta des  intalnita in Europa. In tara noastra creste mai ales in regiunile sudice, la marginea padurilor, in luminisuri, pe langa garduri verzi. Adesea prefera zonele pietroase, unde radacina sa imensa se "ascunde", fiind foarte dificil de scos.  Sub pamant dezvolta o radacina impresionanta, neagra la suprafata si alba in interior, lunga de pana la jumatate de metru si foarte groasa (poate ajunge si la grosimea unui brat), cu o consistenta untoasa, de unde si denumirea. Tulpina este lunga de 2-4 metri si are tendinta de a se catara pe pietre si alte plante, frunzele au forma de inima, sunt verde intens colorate si lucioase. Florile sunt mici, verzui si se observa cu greutate. fructele apar toamna si sunt bobite colorate rosu- intens.  In scop fitoterapeutic este folosita radacina. U ntul pamantului este bogat in: saponine, oxalat de calciu, alcaloizi si histamina. Proprietatile acestei plante... [continuare]

Este un arbust de talie mica, cu spini de 3 cm pozitionati la baza frunzelor micute si alterne, verzi si crenate, cu 3 nervuri. Florile sunt de culoare galbena, mici iar fructele sunt rosii sub forma de drupa, mici, de cel mult 20 de grame. Este cultivat in special in sudul Dobrogei. Marimea fructelor este asemanatoare cu a maslinelor, de aici primind si numele de maslin sau curmal dobrogean. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si fructele. Planta contine pigmenti flavonoidici, saponine, triterpene (ac. Betulinic si betulina), alcaloizi peptidici (zizifina, mucronina, amfibina), continut ridicat de vitamina c si potasiu. Are actiune antitumorala, antifungica, antibacteriana, expectoranta, anticancerigena, sedativa si tonica. Extractele din seminte au efecte tonice, sedative dar si narcotice si hipnotice. Fructele si frunzele maslinului dobrogean sunt utilizate in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara Uz intern: - diaree, palpitatii,... [continuare]

Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]

Plopul este original din Iran si Turcia, dar a fost aclimatizat cu succes si in  Europa. Face parte din familia Salicaceae si in prezent este raspandit pe toate continentele. In Romania ocupa un areal foarte vast, de la campie, pe dealuri si coline joase, pana in zonele submontane, la altitudini de 1.800 metri. Este frecvent intalnit in paduri, poieni umede, zavoaie, depresiuni, luncile raurilor si Delta Dunarii. Il gasim si in parcuri sau in lungul soselelor si a liniilor de cai ferate ca element decorativ. Plopul este un copac inalt, ce poate ajunge pana la 35 de metri, iar diametrul trunchiului poate ajunge pana la 2 m. coroana sa este larga si rara, are ramuri rasfirate. Scoarta este cenusie, brazdata longitudinal. Frunzele sale sunt rombic-ovoidale sau triunghiulare si sunt lobate. Partea superioara a frunzelor are o culoare mai inchisa decat cea inferioara, care este alburie datorita faptului ca este acoperita de perisori. Florile au forma de matisori roscati... [continuare]

Planta face parte din flora spontana, apartine familiei Onagraceae si este raspandita in Europa, Asia, si unele parti ale Americii. Este o planta iubitoare de soare si umiditate. In Romania o intalnim de preferinta pe marginea paraielor si raurilor, precum si langa santuri. Tulpina sa are intre 18-80 cm, este acoperita cu perisori fini, este cilindrica si la baza ei cresc lastari.  Frunzele sunt ingust – lanceolate, marunt si ascutit dintate, cele inferioare si mijlocii opuse, rareori alterne sau verticilate cate trei. Frunzele de la baza tulpinii formeaza o rozeta. Florile sunt mici si culoarea lor variaza intre roz-deschis pana la violet deschis. Semintele plantei au atasat o fibra pufoasa, alba, care le ajuta sa se raspandeasca atunci cand se deschide capsula care le adaposteste. Printre componentele chimice se numara: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi... [continuare]

Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Yucca este foarte asemanatoare cu palmierii, originar din deserturile Americii de Nord si de Sud dar care poate fi cultivata si intretinuta si in ghiveci. Exista mai multe specii de Yuca (aproximativ 40) dintre care cele mai cultivate si apreciate sunt: Y. Filamentosa, Y. Elephantipes, Y. aloifolia, Y. Glorisa.  In functie de variatate yucca poate sa seprezinte sub forma de arbust, cu tulpina solida, groasa, chiar trunchi bine reprezentat sau poate sa apara ca o rozeta de frunze la nivelul suprafetei pamantului din ghiveci. Frunzele sunt lanceolate, verzi sau chiar verde-inchis cu margini fin dintate, dispuse in forma de rozeta ( Y. aloifolia). In general florile se desfac la inceputul toamnei sub forma unor ciorchini verticali sau grupuri dese de inflorescente alb-galbui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza in special radacina dar sunt recoltate si utilizate si florile, semintele si frunzele. Planta contine vitamine A, B2, C, minerale fier, mangan,... [continuare]

Usturoita este flora spontana specifica zonelor de clima temperata a Europei. In Romania este raspandita in padurile de foioase, in tufarisuri, locuri umbroase din gradini, livezi, poieni, pe langa drumuri sau garduri. Usturoita are tulpina inalta de pana la 80 cm, ramificata la varf. Frunzele sunt adanc crestate pe margini, cresc opus si sunt mari. Florile cresc in varful tulpinii, grupate in inflorescente si sunt de culoarea alba si au cate 4 petale. Dintre elementele chimice din compozitie subliniem: ulei eteric (asemanator usturoiului), saruri minerale, caroten, saponine, zaharoza, glicozizi, mirozina, siringina, celuloza,  sulfocianat de alilca. Principalele calitati ale plantei sunt: antiputrida, antiseptica, detergenta, vulnerara, actiune contra viermilor intestinali, diuretica, sudorifica, astringenta, expectoranta, antispasmodica, bactericida, antifermescibila, cardiotonica, vasodilatatoare. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, dar proaspata. Trebuie... [continuare]

Un ajutor eficient in cazul infectiilor urinare Acesta este un preparat complex care contine extract de splinuta, de frunze de mesteacan si de urzica, avand actiune asupra sistemului urinar. Extractul de splinuta datorita continutului ei in flavonoizi, taninuri si saponine, favorizeaza functionarea optima a sistemului urinar.Extractul de frunze de mesteacan, influenteaza schimbul renal de electroliti si are actiune diuretica.Extractul de urzica favorizeaza diureza si eliminarea metabolitilor daunatori cum ar fi ureea. Mod de administrare: 2 capsule de 2-3 ori pe zi. Compozitie: Extract de splinuta – 150 mg Extract de frunze de mesteacan – 100 mg Extract de frunze de urzica- 50 mg Producator: Zdrovit [continuare]

Compozitie Pulbere din inflorescenta cu bractee a speciilor Tilia tomentosa Moench. si/sau Tilia cordata Mill. i/sau Tilia platyphyllos Scop. - familia Tiliaceae , continand ulei volatil, substante mucilaginoase, flavonoide, tanin, saponine. Actiune terapeutica Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant), sudorific, antipiretic. Indicatii Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta; uz extern - congestia usoara a tegumentului; gargara - in faringo-amigdalite. Doze si mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese... [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de tei si pentru ce se utilizeaza Indicatii Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant),sudorific, antipiretic. Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: Uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta. Uz extern - congestia usoara a tegumentului. Gargara - in faringo-amigdalite. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese umede local. Mod de preparare Uz intern - infuzie 1 - 2 doze (1-2 plicuri) a 1 g la 250 ml apa clocotita, se acopera, se lasa in repaus 10 - 15 minute. Se poate bea indulcit dupa gust. Uz extern - infuzie... [continuare]

Indicatii Tonic general natural, indicat in: surmenaj, stress, sindromul oboselii cronice, neurastenii, depresii, convalescenta; in terapia bolilor cardiovasculare, ca agent hipotensiv si stimulant cardiac; amelioreaza performantele intelectuale si fizice; tratamentul tulburarilor de dinamica sexuala la barbati (creste libidoul) si al sterilitatii la femei; boli cardiovasculare (ateroscleroza, angina, hipertensiunea arteriala); profilaxia si tratamentul bolilor inflamatorii si infectioase; tratamentul diabetului zaharat si al bolilor hepatice; profilaxia cancerului; tratamentul hipertrofiei benigne de prostata. Doze si mod de administrare 1-3 capsule pe zi. Compozitie Pudra extrafina de Eleutherococcus senticosus 500 mg. Actiune terapeutica Principiile active continute in radacina de ginseng siberian sunt: ginsenoside (saponine triterpenice), uleiuri esentiale, aminoacizi, cumarine, vitamine si minerale (germaniu). Efectele cumulate ale complexului fitoterapeutic ii confera... [continuare]

Ce este Baraka si pentru ce se utilizeaza Indicatii Alinarea tusei si minimalizarea manifestarilor bolilor cailor respiratorii superioare; prevenirea aparitiei crizelor paroxistice de astm bronsic si tuse convulsiva; cresterea vitalitatii organismului si prevenirea aparitiei oboselii zilnice; cresterea imunitatii organismului in special in timpul diverselor boli si in convalescenta. Baraka contine uleiul obtinut din presarea semintelor de Nigella sativa (chimen negru), o planta cu o larga raspandire in bazinul mediteranean si amintita din antichitate pentru proprietatile sale curative. uleiul semintelor de chimen negru contine acizi grasi saturati si nesaturati, uleiuri volatile, vitamine, aminoacizi, enzime si saruri minerale, saponine si nigellone (substante specifice plantei Nigella sativa). Baraka (ulei de chimen negru) este folosit in mod traditional pentru a creste capacitatea de aparare a organismului fata de boli atat la copii cat si la adulti. Baraka este un supliment... [continuare]