Arsurile gastrice, hernia hiatala si boala de reflux gastroesofagian (GERD)

Vezi galerie foto

Esofagul reprezinta o structura anatomica tubulara, prin intermediul careia alimentele trec din cavitatea bucala in stomac. La nivelul portiunii distale, acesta prezinta un orificiu (cardie) controlat de un muschi denumit sfincter esofagian inferior, cu rol de a preveni refluarea alimentelor si sucului gastric din stomac inapoi in esofag.

Boala de reflux gastroesofagian(gastroesophageal reflux disease- GERD) apare in momentul in care sfincterul esofagian inferior, cu rol de valva, nu se mai inchide eficient, continutul gastric patrunzannd la nivelul mucoasei esofagului.

Odata intrat in contact cu mucoasa esofagiana, cu structura diferita de cea a stomacului, acidul gastric determina un efect iritativ asupra acesteia, generand pirozisul sau senzatia de arsura localizata in capul pieptului, retrosternal. Prin avansarea acidului de-a lungul lesofagului, acesta poate determina si o senzatie de gust acru la nivelul cavitatii bucale.

Asa cum este mentionat anterior, cel mai frecvent simptom al bolii de reflux este pirozisul. Printre alte manifestari se afla senzatia de gust acru, regurgitatiile acide si, in cazuri selectionate, disfonia (raguseala), tusea seaca sau tulburari de deglutitie (probleme la inghitirea alimentelor). Acestea pot aparea atat la pacientii de toate varstele, dar este mai frecvent la cei cu alimentatie dezechilibrata si la cei cu presiune abdominala crescuta, precum persoanele supraponderale sau gravidele.

Boala de reflux gastroesofagian poate fi intalnita si la copii sau nou-nascuti, de obicei tranzitorie, insa frecvent cu simptome mai putin comune, precum tusea, tulburarile de deglutitie (disfagie- dificultate la inghitire, odinofagie- durere la inghitire), motiv pentru care este necesara indreptarea catre un medic specialist. 

Stilul de viata - alimentele bogate in grasimi, citricele, condimentele picante, cafeaua, alcoolul, ciocolata si mancarea prajita pot provoca aparitia simptomatologiei de reflux. Fumatul, obezitatea, sarcina si pozitia aplecata sau in decubit dorsal pot de asemenea declansa si agrava refluxul. 

Hernia hiatala- reprezinta protruzia unei portiuni a stomacului in cavitatea toracica prin diafragm, fie la nivelul cardiei, fie paraesofagian (pe langa esofag). In aceasta situatie sfincterul esofagian inferior nu mai este eficient, permitand trecerea continutul gastric in esofag. Aceasta afectiune este frecvent intalnita la pacientii de varsta mijlocie si supraponderali, insa poate aparea la orice varsta si nu necesita interventie chirurgicala atunci cand este de dimensiuni reduse. Hernia hiatala poate fi intalnita printre oamenii de orice varsta; multi oameni peste 50 de ani de altfel sanatosi, au o mica hernie hiatala.

Medicamentele- unele medicamente precum antiinflamatoarele, blocantele de canal de calciu (antihipertensive), unele antidepresive sau nitratii pot fi responsabile de aparitia simptomelor de reflux. 

La pacientii tineri, fara semne si simptome de alarma, anamneza si examenul clinic pot fi suficiente si pacientul poate beneficia de tratament "empiric" si modificarile stilului de viata. In cazul persistentei simptomatologiei sau la pacientii cu simptome de alarma, sunt necesare investigatii suplimentare. Simptomele de alarma sunt reprezentate de: sangerare sau anemie feripriva de cauza incerta, varsaturi repetate, pierdere involuntara in greutate, lipsa poftei de mancare., disfagia sau odinofagia.

Standardul de aur in evaluarea tractului digestiv superior este endoscopia digestiva superioara, care presupune introducerea unui tub flexibil numit endoscop, dotat cu sistem de iluminare si camera in varful acestuia, ce permite vizualizarea mucoasei tubului digestiv si detectarea leziunilor precum ulceratii, ulcere, sangerari sau formatiuni. In cazul pacientilor cu GERD, modificarile pot varia de la un simplu eritem (inrosire) a mucoasei si pana la eroziuni sau ulceratii la nivelul esofagului, hernie hitala, precum si transformarea celulelor care tapeteaza in mod normal mucoasa esofagului in celule cu aspect similar celor intestinale (Esofag Barrett). Nesupravegheat si netratat, esofagul Barret si refluxul prelungit pot duce la aparitia cancerului esofagian. Exista de asemenea pacienti cu simptomatologie accentuata, insa fara modificari endoscopice, acestia fiind incadrati ca pacienti cu GERD-endoscopic negativa.

Tranzitul baritat - este util pentru a evidentia herniile hiatale mari sau complicatii precum stricturi (stenozari) esofagiene.

Manometria poate evalua contractilitatea sfincterului esofagian inferior si a peretilor esofagului, in timp ce pH-metria poate cuantifica numarul si durata episoadelor de reflux. 

In cazul arsurilor severe sau a altor simptome o perioada lunga de timp, trebuie consultat un medic gastroenterolog, care, in urma investigatiilor suplimentare, poate opta pentru un tratament corespunzator, care imbina modificarile stilului de viata, tratamentul medicamentos si, in cazuri selectionate, directionarea catre serviciul de chirurgie.

Schimbarile stilului de viata includ: renuntarea la fumat, evitarea consumului de bauturi alcoolice, fierbinti sau cafea, reducerea consumului de prajeli si grasimi, scaderea ponderala. De asemenea, este recomandata evitarea curelelor sau centurilor, a decubitului dorsal sau aplecarii postprandial. 

Tratament medicamentos

Medicii specialisti pot recomanda antiacide, care pot fi procurate fara prescriptie medicala sau medicamente care reduc productia de acid clorhidric sau care promoveaza golirea stomacului.

Antiacidele sunt preparate responsabile de neutralizarea acidului la nivel esofagian prin crearea unui film la nivelul mucoasei. Acestea contin adesea magneziu, aluminiu sau calciu, motiv pentru care este necesara monitorizarea reactiilor adverse precum constipatia sau diareea. Inhibitorii de pompa de protoni, precum omeprazol, esomeprazol, pantoprazol, lansoprazol, sunt printre cele mai eficiente preparate responsabile de inhibarea productiei de acid la nivel gastric, insa alte optiuni includ si blocantii de receptori de histamina H2 (cimetidina, famotidina, nizatidina sau ranitidina).

Trebuie avute in vedere posibilele interactiuni medicamentoase si reactiile adverse, motiv pentru care este indicata evitarea procurarii medicamentelor din farmacie fara un consult gastroenterologic in prealabil. O alta grupa de medicamente, prokineticele, ajuta la o evacuare mai rapida a stomacului.

Combinarea acestor preparate cu mecanisme de actiune diferita, poate ajuta la controlul simptomelor, insa exista pacienti care raspund la o singura clasa de medicamente. In general, antiacidele au actiune de durata scurta, in timp ce inhibitorii de pompa si antihistaminicele H2 pot fi utilizate pe termen mai lung, in absenta contraindicatiilor si cu reevaluare periodica.  

Cura chirurgicala a herniei hiatale

In general, pacientii cu hernie hiatala nu necesita interventie chirurgicala, cu exceptia cazurilor de hernie semnificativa sau simptome invalidante. Exista in prezent multiple interventii care presupun refacerea integritatii sfincterului esofagian inferior, rata de recurenta fiind insa in general ridicata.