Virusurile: cum actioneaza?

Majoritatea oamenilor se confrunta cu raceala si gripa cu precadere in sezonul rece, cand vulnerabilitatea organismului creste. Simptomele precum: febra, congestia, tusea, durerea in gat sunt raspandite prin birouri, scoli, locuinte, indiferent de zona in care traim. Raceala si gripa sunt cauzate de virusuri. Acestea sunt responsabile de aparitia nenumaratelor boli, unele dintre ele chiar letale, printre care se afla: SIDA, febra hemoragica, hepatita infectioasa si herpes. Cum pot provoca virusurile atat de multe afectiuni ale sanatatii? De ce suntem vulnerabili la virusuri si cum se transmit acestea? Raspunsurile le gasiti in continuarea articolului.

In mod natural, in organism traiesc o serie de celule bacteriene. O celula este un organism de sine statator, care se hraneste, se dezvolta si se reproduce. Virusurile sunt particule minuscule, de la 7 pana la 500 de nanometri, de aproximativ o mie de ori mai mici decat bacteriile; iar la randul lor bacteriile sunt mult mai mici decat majoritatea celulelor umane.

Virusurile sunt atat de mici incat nu pot fi vazute cu un microscop optic, ci doar cu unul electronic.
O particula dintr-un virus este formata din urmatoarele componente:

• acizi nucleici - este o macromolecula complexa care contine informatii genetice fie de tip ADN sau ARN, monocatenar sau dublucatenar;
• strat de proteine (proteic) - inveleste materialul genetic ADN sau ARN;
• membrana lipidica - inconjoara stratul de proteine (intalnita doar la unele virusuri, inclusiv la gripa - aceste tipuri se numesc virusuri incapsulate).
  
  Virusurile difera in functie de forma si complexitatea lor; astfel, unele au forma rotunda, in timp ce altele au forme complicate, asemanatoare cu panza de paianjen, de exemplu. Spre deosebire de celulele umane sau bacterii, virusurile au nevoie de enzime pentru producerea reactiilor chimice necesare supravietuirii lor. Totodata, virusurile transporta una sau doua enzime care au rolul de a decoda informatiile genetice. Un virus este dependent de celula gazda (bacterii vegetale sau animale), unde va trai si se va multiplica; in exteriorul celulei gazda, virusurile fiind nefunctionale. Majoritatea oamenilor de stiinta confirma faptul ca virusurile traiesc ca urmare a derularii procesului prin care acestea infecteaza celula gazda (fiind inerte din punct de vedere metabolic pana la infectia celulei gazde).

Virusurile se afla in jurul nostru in permanenta, fiind in asteptarea unei gazde. Calea de intrare a acestora poate fi: nasul, gura, boli ale pielii etc. Odata patrunse in organism, acestea cauta o celula gazda pe care sa o infecteze. De exemplu, virusurile specifice racelii sau gripei vor ataca celulele cailor respiratorii sau digestive. Virusul imunodeficientei umane (HIV), care provoaca SIDA, ataca celulele de tip T ale sistemului imunitar.

Indiferent de celula gazda, toate virusurile urmeaza aceleasi etape pentru replicare, cunoscute sub denumirea de ciclu litic:
1. o particula de virus se ataseaza la o celula gazda (adsorbtia);
2. dupa ce patrunde in aceasta, particula transmite informatiile genetice celulei gazda;
3. materialul genetic transmis atrage enzimele din celula gazda;
4. enzimele construiesc parti ale noului virus;
5. particulele noi se constituie in noi virusuri;
6. noile particule sunt eliberate din celula gazda.

Toate virusurile au un strat exterior proteic cu rolul de a depista celula gazda potrivita. Aceasta proteina ataseaza virusul la membrana celulei gazda. Unele virusuri incapsulate se pot dizolva chiar prin membrana celulei gazda, deoarece atat invelusul virusului cat si membrana celulei sunt realizate din lipide. Alte virusuri care nu patrund in celula, transmit doar continutul lor (informatii genetice, enzime) celulei gazda; acestea pur si simplu isi dizolva continutul odata ce au patruns in celula. In ambele cazuri rezultatul este acelasi.
Cum au patruns in interiorul celulei gazda, enzimele virale preiau enzimele celulei gazda si vor realiza copii ale informatiilor virale genetice si ale noilor proteine virale, utilizand informatiile genetice ale virusului si functia enzimei celulare. Noile copii ale informatiilor genetice virale sunt invelite in straturi de noi proteine pentru a da nastere la noi virusuri.

Noile virusuri pot parasi celula gazda in doua moduri:
• prin liza: parasirea celulei gazde deschise si distrugerea acesteia;
• prin ruperea sau dezintegrarea membranei celulare.

Odata eliberate din celula gazda, noile virusuri pot ataca alte celule. Trebuie mentionat ca niciuna dintre posibilitatile de parasire a celulei gazda nu conduce la distrugerea acestei. Deoarece un virus poate reproduce mii de noi virusuri, infectia virala se poate raspandi rapid in intreg organismul.
Etapele care au loc atunci cand intrati in contact cu virusurile care au produs gripa sau raceala (din punctul de vedere al actiunii virusurilor):

1. o persoana infectata stranuta in apropierea dvs.;
2. dvs. veti inhala particule din virus care se vor atasa la celulele mucoasei sinusurilor;
3. virusul ataca celulele mucoasei sinusurilor si se vor reproduce rapid;
4. celulele gazda vor fi dezintegrate si noi virusuri se vor raspandi in sistemul circulator si in plamani. Deoarece celulele de pe mucoasa sinusurilor sunt degradate, fluidul de la nivelul zonei respective se va scurge in caile nazale (aceasta este cauza pentru care prezentati rinoree);
5. virusurile din fluid se vor scurge de-a lungul celulelor mucoasei gatului si vor determina dureri de gat;
6. virusurile din sange ataca celulele musculare si provoca dureri musculare.
   
   Sistemul imunitar raspunde la prezenta infectiei, iar in procesul de combatere a acesteia sunt produse substante chimice pirogene care provoaca cresterea temperaturii corpului (febra). Astfel, organismul lupta impotriva infectiei prin incetinirea gradului de reproducere virala (intrucat majoritatea reactiilor chimice ale corpului se desfasoara la o temperatura de 37 grade Celsius). Raspunsul imun continua pana cand virusurile sunt eliminate din organism. Cu toate acestea, daca stranutati, puteti raspandi mii de virusuri in mediu, care abia asteapta sa isi gaseasca o alta gazda.

In afara corpului pot exista virusuri care sa traiasca o lunga perioada de timp. Modul de transmitere este specific pentru fiecare tip de virus.

Acestia pot fi raspanditi prin intermediul:

• organismelor, insectelor (tantari, purici);
• aerului;
• lichide: transpiratie, saliva, mucozitati, sange, sperma si secretii vaginale;
• suprafetele pe care s-au uscat lichide infectate.
  
  Pentru a reduce riscul de transmitere sau contractare a virusurilor:
• acoperiti-va gura sau nasul in timp ce tusiti sau stranutati;
• spalati-va mainile des, mai ales dupa ce utilizati toaleta sau inainte sa preparati alimente;
• evitati contactul cu fluidele corporale ale altor persoane.