Emotiile si scaderea in greutate

Oamenii au tendinta de a dezvolta un caracter obsesiv pentru aspectul fizic, astfel, pierderea in greutate si mentinerea siluetei pot deveni ritualuri, cicluri compulsive.
Anxietatea si depresia favorizeaza aparitia tulburarilor comportamentului alimentar, care se manifesta prin nevoia greu de controlat de a manca; astfel, individul este cuprins de o stare de slabiciune in fata tentatiilor alimentare si este acaparat apoi de sentimentul de vinovatie (auto-culpabilizare). Apoi, ciclul de abuz se repeta; in mod ironic, cei ce devin obsedati de reducerea greutatii corporale, ajung in cele din urma sa-si saboteze propriile obiective.
Gandirea si comportamentul autodistructiv tind sa favorizeze aparitia obiceiurilor alimentare nesanatoase, iar persoana devine coplesita de sentimentul de vina; treptat intervin problemele de autoapreciere, de dispozitie si de relationare cu cei din jur. Persoanele obsedate de slabit vor ajunge sa se considere grase indiferent de numarul de kilograme si se vor auto-pedepsi pentru neputinta de a progresa in reducerea greutatii.

Perceperea drept persoana supraponderala nu motiveaza schimbarea; din contra, teama de ingrasare si de a fi tot mai departe de perfectiune agraveaza ciclul de alimentare necorespunzatoare; auto-culpabilizarea este o forma de tiranie care face imposibila depasirea situatiei.

Majoritatea persoanelor cu tulburari de alimentatie incearca sa-si ascunda furia, preferand sa-si internalizeze trairile si sa se refugieze in mancare. Acest comportament poate fi cauzat de sentimentul de frustrare, rezultat in urma unei relatii de cuplu esuate, ca urmare a unei umilinte legate de aspectul fizic sau ca urmare a refuzului de acceptare intr-un grup social.
Acaparat de ganduri distructive, individul are tendinta de a dezvolta o imagine de sine negativa care ii alimenteaza nevoia de a se hrani, convins de neputinta sa de a schimba anumite aspecte: "Oricum sunt gras/a, asa ca nu-mi ramane decat sa-mi demonstrez in continuare acest luru".

- Adoptarea unui comportament rational ca raspuns la gandirea negativa;
Spre exemplu, in loc de: "Este in zadar! Nu voi reusi niciodata sa arat asa cum imi doresc" putem spune "Trebuie sa ma calmez si sa fiu rabdator/rabdatoare; Roma nu a fost construita intr-o singura zi!"
- Identificarea distorsiunilor cognitive, precum dramatizarea, etichetarea, inchipuirea si gandirea limitata (ori e alba/ori e neagra).
Exemplu: "Daca saptamana asta nu reusesc sa slabesc macar 3 kilograme, mai bine renunt!"
- Schimbarea comportamentului fata de sine: adoptarea unei atitudini ingaduitoare.
Incercati sa va comportati si sa va intelegeti asa cum ati face cu un/o prieten/a drag/a care se confrunta cu probleme de greutate.
- Examinarea motivelor care au favorizat adoptarea unor concluzii, inaintea asumarii si acceptarii unei gandiri negative.
Exemplu: "Daca nu reusesc sa slabesc 3 kilograme, oamenii vor crede cu adevarat ca sunt o obeza fara ambitie?"

- In locul asumarii intregii raspunderi vis-a-vis de problemele de greutate, se recomanda evaluarea factorilor care au contribuit la crearea acestei situatii si gasirea unor solutii de remediere. Nu intotdeauna cresterea in greutate este o consecinta a lipsei de ambitie ci pot fi implicati si alti factori ce nu tin de vointa persoanei in cauza.

- Stabilirea unor obiective realiste.
Exemplu: "Cat de important este pentru mine sa renunt la cmportamentul alimentar nesanatos?"
"Cat de mult efort sunt dispus/a sa depun pentru a gasi si sustine o solutie rationala de rezolvare a problemei?"
- Evaluarea progreselor obtinute in scaderea in greutate pe baza procesului - eforturilor depuse - si nu pe baza rezultatului - numarul de kilograme.
Eforturile depind de individ, rezultatele insa nu pot fi manipulate. Este nevoie de rabdare si de adoptarea unui stil de viata corespunzator si accesibil; astfel, rezultatele nu vor intarzia sa apara. In sens contrar, daca singura motivatie este determinarea rezultatelor in cel mai scurt timp posibil, iar asteptarile nu sunt realiste, va interveni dezamagirea si totodata renuntarea.

Mancatul emotional reprezinta nevoie de a suprima emotiile negative - stresul, furia, anxietatea, plictiseala, tristetea sau singuratatea, prin refugierea in mancare. De cele mai multe ori, mancatul emotional are ca rezultat consumarea unei cantitati prea mari de alimente, in special alimente cu indice caloric ridicat, dulciuri, grasimi.
Evenimentele majore din viata unui individ - somajul, probleme de sanatate, divort - si provocarile zilnice - conditii de stres la locul de munca, conditiile atmosferice si schimbarile intervenite in rutina zilnica - pot declansa emotii care conduc la excese alimentare.

Pentru a controla apetitul alimentar determinat de emotiile puternice, se recomanda urmatoarele masuri:

- Cautarea unei alte metode de relaxare
O plimbare in aer liber, vizionarea unui film, ascultarea unui CD, citiea unei reviste/carti sau iesirea in oras cu un prieten pot inlocui cu succes placerea creata de savurarea unei prajituri. In cazul in care se cunosc anumite evenimente/situatii care de regula se finalizeaza cu "acapararea" frigiderului, se recomanda implicarea in activitati care sa distraga atentia.

- Evitarea cumpararii/pastrarii alimentelor nesanatoase
Nu este recomandata programarea cumparaturilor alimentare in momentele de furie/tristete, intrucat sentimentele negative influenteaza deciziile de cumparare, favorizand achizitionarea de alimente bogate in grasimi, dulciuri, etc.

- Gustari sanatoase intre mese
In situatiile in care gustarile intre mese sunt inevitabile, manifestandu-se o pofta greu de controlat, se recomanda alimentele sarace in calorii precum fructele proaspete, legumele sau, in cel mai rau caz, versiunile dietetice ale alimentelor preferate.

- Urmarea unei diete echilibrate
Lipsa consumarii unui numar suficient de calorii pentru obtinerea de energie, poate reprezenta o cauza a mancatului emotional. In acest sens, se recomanda servirea cu regularitate a micului dejun si stabilirea de ore fixe pentru mesele zilei.

- Program regulat de exercitii si odihna suficienta
Organismul uman reactioneaza mai bine in fata stresului atunci cand beneficiaza de relaxare prin intermediul activitatilor fizice si de ore suficiente de somn. Oboseala permanenta favorizeaza indispozitia si refugierea in mancare.

De cele mai multe ori, persoanele obsedate de silueta se vor expune unor diete stricte care sa le asigure o scaderea rapida in greutate; din pacate, toate eforturile depuse se vor dovedi zadarnice, deoarece dupa revenirea la o alimentatie normala, vor reveni la greutatea initiala, sau chiar vor mai castiga kilograme in plus. Din acest motiv, nutritionistii recomanda stabilirea unui program rational de slabit, bazat pe o reducere graduala a numarului de kilograme, care sa ii acorde individului timpul necesar de a se obisnui cu schimbarile intervenite.

Decizia de a adopta un plan de reducere a greutatii corporale trebuie sa survina ca urmare a dorintei individuale de schimbare si nu ca rezultat al atitudinii sau credintelor celor din jur. Impunerea schimbarii sau convingerea ca acceptarea intr-un grup este conditionata de pierderea in greutate, vor conduce la resentimente si senzatie de neputinta in atingerea obiectivelor. Este important ca individul sa cunoasca diferenta dintre autoindulgenta si respect de sine si sa invete sa isi cunoasca propria personalitate si raportarea acesteia la personalitatile celorlalti (autointelegere).

Scaderea in greutate implica renuntarea la senzatia de vinovatie, dorinta de a te simti bine in propriul corp, schimbarea stilului de viata, stabilirea unor obiective si implicarea in atingerea lor; persoanele nemultumite de viata lor sunt mai predispuse catre comportamente compulsiv-obsesive si adopta atitudini defensive ca raspuns la disconfortul psihic.

Sustinerea unor eforturi intense pentru scaderea in greutate necesita o transformare radicala a gandirii. Latura noastra umana ne face vulnerabili in fata recidivei, dar schimbarile pe care le facem ne pot ajuta sa adoptam un nou stil de viata; trebuie doar sa ne ingaduim schimbarea.

Nu exista secrete pentru reducerea greutatii.
Ar fi ideal sa existe o formula magica cu efect rapid, dar, ca toate provocarile la care ne supune viata, scaderea in greutare necesita eforturi si angajamente.
Inca din copilarie, suntem obisnuiti sa credem ca singurul mod prin care putem schimba ceva este constrangerea; din acest motiv, pe masura ce ne dezvoltam, evitam sa ne incredem in instinctele proprii. Fara a explora factorii psihologici care favorizeaza problemele de greutate, majoritatea persoanelor vor fi tentate sa adopte un comportament defensiv; este important de constientizat ca persoana in sine este mult mai importanta decat centrul de placere al creierului.

Deseori, se pleaca de la principiul: "Daca nu sunt intolerant cu greselile mele, cum voi invata sa ma motivez pentru a adopta schimbarea?"; cu toate acestea, schimbarea adevarata se produce abia dupa ce individul invata sa respecte si sa pretuiasca ceea ce este.